Spunea la un moment dat filosoful Jose Ortega y Gaset că "a fi de stânga sau de dreapta înseamnă să alegi una dintre nenumăratele modalităţi care i se oferă fiinţei umane de a fi şi de a rămâne imbecilă..."
Deci... să o luăm cu ţărisoara noastră. Evenimetele ce au culminat cu ieşirea norodului din marile cetăţui ale neamului pe uliţe, reprezintă alături de participarea lui vodă, semnalul de alarmă că cei care au câştigat parlamentarele vor să ducă ţara spre una bananieră. Mai deunăzi, având contacte cu cetăţeni de peste ocean, le spuneam că locuiesc în Barbaristan, exprimare deloc măgulitoare la adresa a ceea ce se întâmplă printre Carpaţi, unde partidele ce au obţinut majoritatea încearcă cu tot dinadinsul să certifice acest nume. Cunosc personal un caz în care o persoană angajată în mediul privat, plătitor de taxe, chiar stă la propriu în frig deoarece nu are suficient venit, iar Pol Pot ( Dragnea) cu şleahta plâng de mila puşcăriaşilor. Asta e faţeta actuală a Barbaristanului, unde am ajuns să ne pese mai mult de cei care au comis-o, decât de cei corecţi, oneşti şi cinstiţi. Privind în perspectivă, undeva în secolul XXIII, sunt convins că în istoria României acelor timpuri, perioada actuală începută sub tov. Iliescu şi în derulare azi, va fi privită mult, mult mai întunecată decât epoca fanariotă. Nu au dus la Bosfor nici pe sfert cât duc azi în paradisuri fiscale cei care chipurile ne reprezintă şi culmea... democratic. Râsu-plânsu evident. Am convingerea că în decurs de maxim un an vom vedea cetăţeni români ce vor ajunge să ceară azil politic în Rusia ori China!
Trecând peste ocean, domnul Trump a început în forţă să aplice ceea ce propusese... dar rămân memorabile cuvintele din speech-ul inaugural când arăta cu degetul către clasa politică din Washington (acel establishment-stabiliment am zice noi pe acilea) care s-a căpătuit iar poporul a stagnat... economic, fireşte. Câtă similitudine până la urmă cu societate românească! Cu toate acestea, America rămâne de departe cea mai măreaţă democraţie! Probabil că veţi ridica sprânceana, dar, în cuvintele următoare argumentez toată retorica. Deci... cum putem explica fenomenala răsturnare de situaţie în care ai intrat într-o competiţie internă, în cadrul aceluiaşi partid, alături de alţi 16 contracandidaţi fie senatori, guvernatori etc având sprijinul făţiş al altor senatori etc din partid şi rând pe rând în ciuda sondajelor şi a unei prese total defavorabile să îi învingi detaşat chiar surclasând ratingurile tv din precedentele preliminarii doar prin simpla-ţi prezenţă??? Privind în alte direcţii, preponderent Europa, cât de fad şi insipid este procesul electoral în care fiecare partid vine şi îţi expune propriul candidat, fie că îl agreezi fie că nu, fiind pus deci în faţa faptului împlinit. Privind înapoi peste ocean, tocmai datorită acestui fapt America rămâne America lăsând cu mult în urmă orice democraţie europeană. Căci cum altminteri putem privi ca timp de mai bine de un an să străbaţi întreaga America şi cot la cot cu acei 16 contracandidaţi să lupţi şi sa convingi un electorat foarte eclectic că tu eşti alesul, nu cei ce se aflau în serviciul public de ani buni. Asta este cu siguranţă esenţa democraţiei, asta făcând din nou America excepţionalistă. Nouă, par examplle, ni l-au pus pe Victoraş pe tavă acum mai doi ani spunând nonşalant... acesta-i alesul, de parcă însuşi Dumnezeu l-ar fi girat. Mai mult, în ciuda manifestărilor "sufragetelor" care s-au simţit atinse în amorul propriu, unde cântăreaţa Madonna era port drapelul anti-Trump, susţinând în public că America e tiranie... păi cine eşti mătăluţă Madonna decât o curvuliţă ce te-ai ridicat în vârful piramidei industriei de divertisment schimbând aşternuturi de moguli (în anii de afirmare fireşte) iar acum o dai cu misoginismul? Nu sunt deloc misogin, însă mr. Trump are dreptate când ia în raspăr o parte a acelor madame care până au ajuns la vârf ... oare câte compromisuri au făcut? căci până la urmă e mult mai uşor să te arunci sub plapuma unui sus pus decât să-ţi rupi spatele la propriu până parvii pe scara succesului. Evident acest subiect este prea lung, controversat ducând discursul spre tautologie... dar e clar că are un sâmbure de adevăr.
Iată deci, evenimetele care au ţinut la cald frigul polar ce a cuprins Europa! oare o fi de la Cel de Sus?
