FAPTE INEDITE

  LA INCEPUTUL CELUI DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL, cand soarta evreilor din Europa era pecetluita, dar inca mai existau cai de salvare, cateva sute de evrei instariti au cumparat un vapor, in scopul de a-si duce familiile in America. Dar aveau nevoie de viza, asa ca s-au adresat ambasadorului SUA de la Londra.
  In fond, nu prezenta niciun obstacol obtinerea vizei, dar el a refuzat. acei oameni curajosi, determinati sa-si salveze familiile, au plecat la drum pe ocean fara aprobarile necesare.
  Cand ambasadorul SUA a aflat, s-a grabit sa instiinteze guvernul american ca se apropie de tarmul tarii o nava cu emigranti ilegali.
  Evreii care reusisera sa scape din pericolele razboiului, s-au trezit la capatul drumului in imposibilitatea de a cobori pe tarm. Lipsiti de noroc, au trebuit sa se rentoarca in Europa devastata de razboi, unde au fost arestati si arsi in lagarele de exterminare.
  Cand s-a aflat aceasta, rabinul Londrei s-a dus la ambasadorul SUA in capitala Marii Britanii si i-a spus:
  - Stimate domnule ambasador, faptele tale sunt nedemne nu numai functiei pe care o ai, ci si ca om. De acum inainte, din cauza ca din vina ta s-a petrecut aceasta crima, tu si toti urmasii tai sunteti blestemati !
  Ambasadorul se numea Joseph Patrick Kennedy, iar despre blestemul pe care l-a avut de indurat familia Kennedy cred ca s-a auzit in toata lumea.






  TOT LA INCEPUTUL CELUI DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL, cand oamenii au inteles soarta evreilor, in Lituania, ambasadorul Japoniei era un om integru care nu admitea crimele nazistilor si a avut grija de evreii din Europa, acordandu-le viza de intrare in Japonia, de unde puteau pleca oriunde doreau. Astfel a salvat 2 000 de evrei.
  Cand au aflat nazistii, au ordonat Japoniei care le era aliata, sa-l destituie pe ambasadorul nedisciplinat. Pana la termenul de parasire a functiei mai erau doua saptamani, timp in care s-a lucrat zi si noapte la editarea vizelor, ba chiar au fost luate si ajutoare echipe suplimentare de lucru, astfel ca au fost salvati inca multi evrei. Aceasta a fost o fapta de mare curaj.
  Inainte de plecarea ambasadorului, a venit o delegatie de la Templul din Vilnius, pentru a-i multumi:
- Pentru faptele tale de bine pentru poporul evreu, vei fi pomenit vesnic si noi ne vom ruga ca Cel de Sus sa te binecuvanteze si sa-ti rasplateasca tie si urmasilor tai.
  Bunul ambasador s-a intors in Japonia si, spre surprinderea lui, nu a fost pedepsit, ci doar concediat si pensia anulata. Pentru a-si ocroti familia, a deschis un mic atelier de reparatii pentru masini.
  Acest atelier s-a numit Mitsubishi.

EBOLA - MINCIUNA UCIGASA

   Stim cu totii despre ravagiile create de aceasta pandemie ce bantuie parti bune ale Africii, cu preponderenta Africa de Vest. Ceea ce cu siguranta nu se cunoaste, aproape in oricare parte a lumii, cu atat mai mult a celei numite Lumea Civilizata este reprezentat de faptul ca Ebola este o creatie de laborator, cu scopuri oculte insa ele au inceput sa cam dea pe afara. Ce banuiam si eu demult chiar cu o certitudine interioara, iata ca avem dovada ( ezile ).
  Intr-un articol aparut pe o platforma on-line The Daily Observer din tara sa natala, profesorul doctor liberian Cyril Broderick expert in patologia plantelor reflecta ca giganti ai industriei farmaceutice globali, testeaza arme biologice pe o larga paleta de populatii ale Continentului Negru. In dezvaluirea pe care o face numitul doctor, sustine ca o cardasie marsava intre Natiunile Unite si Organizatia Mondiala a Sanatatii se ocupa de cateva decenii de selectarea si testarea de noi virusi ori promovarea a noi vaccinuri asupra populatiilor africane. El citeaza un raport din luna august a acestui an in care se afirma ca Departamentul Apararii din SUA a finantat si finanteaza testele cu Ebola pe oameni, cu doar cateva saptamani inainte de a fi anuntata epidemia in Guineea si Sierra Leone. Aceiasi sursa dezvaluia ca Ministerul Apararii american a cedat un contract in valoare de 140 milioane dolari catre o companie canadiana - Tekmira - in scopul conducerii " cercetarilor ", cercetari ce constau de fapt in injectarea subiectilor cu Ebola, iar Broderick aduce drept dovada ca numita companie canadiana a purces un Trial Clinic sub denumirea " First in Human " in luna ianuarie a acestui an, unde departamentul american pomenit este trecut pe lista colaboratorilor. Dezvaluirea doctorului din Liberia contine parti ce, dincolo ca ne pun pe ganduri dar de-a dreptul incredibile s-ar putea spune, sustinand ca Ebola nu este un virus aparut natural ci un organism modificat genetic in laborator, ajuns in tarile africane datorita CIA si fostului KGB undeva la mijlocul anilor '70 din secolul trecut. El conchide ca Statele Unite conduc laboratoare ce urmaresc efectele armelor biologice in chiar mijlocul focarului ntr-o zona fierbinte unde virusul face ravagii...Sierra Leone - locatia Kenema.
  O dezvaluire la fel de senzationala, in acelasi timp pertinenta ce sustine si da unde veridice celei anterioare vine din partea lui Nana Kwarme din Ghana, ce printr-o scrisoare ce a strabatut planeta de jur-imprejur reflecta aceiasi minciuna legata de virusul adus in zona de catre Crucea Rosie. Ghanezul isi duce pledoaria pe anumite segmente, iar ca sa o iau cu sfarsitul, intreaba Nana... de ce este necesar ca presedintele Obama sa trimita soldati pentru a lupta contra Ebola, deoarece Crucea Rosie se afla deja acolo ? ... si tot el raspunde ca e necesara prezenta trupelor pentru a convinge africanii care stiu adevarul pentru a se vaccina ( prin coercitie, spunem noi ). Nana, asistent medical ghanez spune " Oamenii din Occident trebuie sa stie ce se intampla aici, in vestul Africii. Virusul Ebola NU EXISTA si nu se raspandeste " !!! Asadar, sustine el acest virus a fost adus de Crucea Rosie in patru tari din  patru motive diferite dar bine definite iar boala este contractata de catre cei ce sunt injectati de numita organizatie. Astfel ca liberienii si nigerienii, intelegand motivul, deja au scos afara din tarile lor Crucea Rosie punand problema pe tapet la televiziuni. El sustine ca in constientul occidental exista ideea de depopulare, insa Nana asigura ca moartea a 160 de persoane pe zi nu poate inlocui nasterea a altor cateva mii. Pentru a putea penetra cu trupe Nigeria, Liberia si Sierra Leone, a fost uzitat acel vaccin ce de fapt raspandeste virusul, insa rand pe rand incepand cu Nigeria se ofera explicit adevaratele scopuri ale prezentei militare, caci Nigeria par-exemple detine resurse impresionante de petrol ce nu trebuie sa ajunga in a fi exploatate de catre potentiali rivali. Sierra Leone, dupa cum este bine stiut este primul furnizor mondial de diamante. Ultimele luni au fost zguduite de o greva a minerilor ce in plin secol 21 lucreaza ca in plina era a sclavagismului, in conditii umilitoare, salarizari mizerabile etc... dar Occidentul avid ca intotdeauna in ultimele secole de bogatiile africane nu intentioneaza sa ofere acestor mase conditii adecvate, decente ori salarii ci prefera sa-i exploateze ca in epocile atat de indragite de el ( Occidentul ) a colonialismului, astfel ca bietii mineri traiesc din ajutoare, din mila fiind de facto sclavii modernitatii. Astfel se explica trimiterea trupelor acolo pentru a opri greva din industria mineritului diamantelor. Spune Nana - nu este prima data cand vin trupe aici pentru a constrange minerii grevisti sa lucreze - si chiar de-ar trebui cu totii mascrati si inlocuiti cu altii, acest lucru se intampla, deoarece cerea Vestului pentru diamante trebuie onorata la timp. Si iata cum un virus ca si Ebola, reprezinta o scuza mega-pertinenta a prezentei militare in zona, altminteri ar mirosi a invazie ; si cum sa invadezi o tara in aceste timpuri de " inalta democratie " ? Pentru ca nu toti africanii au muscat momeala cu vaccinul anti-virus, din nou trupele au fost puse in joc - cu scuza - ca trebuie constransi in a fi vaccinati. Si uite asa 3000 de soldati sunt prezenti la fata locului sa constranga pe cei ce nu gusta " binefacerile " occidentale deoarece insusi vaccinul provoaca numita boala. Deoarece stiri si articole care prezinta marea minciuna, au ajuns sa atinga arii mai largi de raspandire cum ar fi in Liberia, in care minciuna si manipularea americana au fost dezvaluite africanii spun pas, evitand totalmente Crucea Rosie. Atunci militarii americani, spune acelasi asistent, vor constrange populatia sa se vaccineze ceea ce asigura aparenta epidemiei Ebola, ba mai mult vor proteja personalul Crucii ce deja a fost expulzat de nigerieni si liberieni. Crearea acestei isterii, va convinge milioane de persoane sa uziteze vaccinul ce de fapt reprezinta insesi pandemia. Conchide Nana, cum virusul a ajuns in America la Dallas iar medicii albi au fost tratati, negrii se vor stradui sa obtina vaccinul carora le-a fost inoculat prin cai oculte ca le este prohibit de anumite forte malitioase, sa dea o nota in plus de veridicitate finalmente vor lua cu asalt cabinetele pentru vaccinare.

   Daca Ebola s-ar raspandi de la persoana la persoana si nu controlat, prin vaccinare, atunci de ce Centrul pentru Controlul Bolilor ( CDC, in guvernul Statelor Unite ) si guvernul american continua sa permita zboruri in si din aceste tari fara nicio restrictie ? - Nana Kwarme

CELE PATRU RAZBOAIE

   Conflictul din Orientul Mijlociu in care, pe teritoriul Irakului, Siriei, parti din sudul Turciei, ajungand pana in Iordania si batand in directia Iranului si Israelului ( Palestina ) se contureaza acel de nicaieri aparut, odiosul ISIS ( ISIL ) cititi-l cum doriti. Se stie ca aproape intreaga comunitate internationala s-a raliat la cauza Americii de a inlatura acest monstru care sfideaza toate convenientele, eludand orice principiu religios, etic sau moral.
  In toata aceasta nebuloasa, ce arata harababura in care se gasesc aceste tari, un profesor de stiinte politice de la Ecole Nationale d' Administration si ex-inalt functionar al Ministerului francez al Apararii lansa deunazi o ipoteza cu iz de certitudine intr-un interviu dat revistei Marianne. Pierre Conesa spunea nici mai mult nici mai putin ca Asia Mijlocie este teatrul nu unui singur ci a patru conflicte sau mai bine spus razboaie. El identifica rand pe rand un razboi ce opune Turcia si kurzii, acel popor indo-european de religie musulmana raspandit pe teritorii turco-irako-iraniano-siriene ce de la acordul Sykes-Picot ( din 1918 ) tot asteapta intemeierea unui stat numit Kurdistan. A doua conflagratie o reprezinta lupta dintre cele doua parti ale clivajului sunniti-shiiti, adica cele doua ramuri majore ale islamului, unde nu mai putin de noua tari sunt angrenate in varii dimensiuni : Afganistan, Pakistan, Siria, Irak, Yemen, Bahrein, Liban, Somalia ( din Africa ! ) chiar si indepartata Malaezie din extremul orient al Asiei. Acest conflict este desfasurat pe paliere religioase, unde lumea vestica are pretentia ca ar putea fi un arbitru dar reprezinta doar o aparenta, conchide profesorul francez. Cea de-a treia sfidare, ce este doar intr-un stadiu emergent, insa are sanse de a deveni cea mai interesanta, o reprezinta ciocnirea inter-fundamentalisto-islamista, mai explicit un conflict intre cele mai extremiste forte islamiste, recte disidenti din Al-Qaeda ce incearca sa se alature miscarii ISIS, si cei din interiorul miscarii care nu privesc cu ochi buni aceasta penetrare externa chiar venita din directia Al-Qaeda. Conesa, intr-o retorica a cinismului formula ca ideal ar fi ca cele doua miscari islamiste sa fie lasate sa se autodistruga. Ei bine, ultima confruntare opune Occidentul si tarile Asiei Mici si Mijlocii, unde Statele Unite se afla in postura de leader-ship.
   Tot acest ecclectism a conturat o imagine in care mass-media a avut un rol determinant prin reflectarea acelor abominabile decapitari de cetateni occidentali, insa a pus pe tapet si un alt aspect, acela in care fiecare parte a conflictelor descrise a venit cu o agenda proprie de prioritati. Un prim aspect al inadvertentei intereselor se regaseste intre cei doi parteneri-aliati, unde Statele Unite tace la alianta dintre ISIL si citez " Arabia Saudita este in mare masura vinovata pentru ceea ce se intampla si noi suntem pe cale sa o aparam, desi este un stat - in sensul strict al termenului - care aplica aceleasi metode ca si Statul Islamic. In Arabia Saudita au loc zeci de decapitari publice in fiecare an, femeile sunt oprimate, orice alt cult este interzis pe teritoriul ei ". Conesa expliciteaza ca larga coalitie creata de SUA pentru a distruge ISIS se afla pe un drum gresit, deoarece neexistand un obiectiv bine definit, ci doar unul vag strict militar, cu atat mai mult ca nicio natiune vestica nu are prezente trupe beligerante in zona ( ele ) de conflict se intreaba el ; " Cine se poate gandi ca sauditii isi vor trimite trupele, pentru a apara regimul shiit de la Bagdad ? " stiit fiind ca Arabia Saudita este liderul autoproclamat al sunnitilor. El vede in aceste conflicte, ciocniri intre interese diverse, care tin trupele din vest in expectativa, nimeni nedorind sa riste intr-o confruntare de tip guerilla astfel ca vor fi situatii de tipul in care se va lupta pentru un oras, in timp ce altele vor cadea, marsand pe ideea ca ISIS nu este o entitate statala in sensul propriu al notiunii. Profesorul conchide ca, pe fondul decapitarilor s-a creat o emulatie de tip emotional in lumea vestica, insa nu este suficienta doar o abordare aeriana prin lovituri tintite deoarece suprafata vizata este foarte intinsa caz in care loviturile vor avea probabil un efect reluctant. Necesitand o solutie politica, toata amploarea ingrozitorului conflict se poate normaliza doar prin focalizarea pe obiective concrete, unul fiind conditionarea sauditilor de toleranta religioasa deoarece " cum sa ne justificam acum cand luptam impotriva islamistilor, aliindu-ne chiar cu sustinatorii istorici ai islamistilor ? " puncta acelasi Conesa.
  Tragand anumite concluzii, el enunta ca terorismul nu poate fi combatut prin razboaie, fiind doar un concept, insa numea salafismul jihadist, ideologia ce pornind din Arabia Saudita trecand prin Pakistan in timpul in care fostul URSS invadase Afganistanul a creat acei temuti talibani in madrasele ce propagau ca o furtuna wahabismul ( o forma islamica fundamentalista, religia de stat a Arabiei Saudite ) ce a culminat cu fatidica zi de 11 septembrie 2001. El crede ca exista riscul ca acele greseli pot recidiva. Privind in directia Turciei, singurul stat laic musulman, releva ca agenda turca este departe de ce se doreste in Occident, deoarece pentru Ankara, problema kurda este mai importanta ca amenintare decat ISIS ce se afla  "dincolo de gard" adica in vecina Siria, unde prin permisivele frontiere turce s-au scurs valuri de luptatori pentru cauza ISIS. Intentia Ankarei se indreapta spre rasturnarea regimului Assad ce inca conduce Siria, luptatorii fundamentalisti ce au creat ISIS se lupta simultan si cu Assad si contra kurzilor de la frontiera turco-siriana, kurzi ce au girul Occidentului insa nu sunt pe placul Turciei, ce de iure si de facto este un aliat al Vestului, prin simpla-i prezenta in NATO, nimic mai mult. Conesa explica punctual ca lipsa unei agende politice si existenta doar a unor operatiuni militare cu scopuri diverse ce le duc in zodia unora antagonice, face ca harababura de care pomeneam sa fie un lucru palpabil, incetosand mintile celor ce cunosc doar vag realitatea.
   O realitate ce face mii de victime in continuare, dincolo de mediatizatele decapitari ...

ALIANTA NEFIREASCA

   Este bine cunoscuta relatia ce trece dincolo de amicitie ori alianta dintre Statele Unite ale Americii si Israel. Ea are substraturi vechi, pornind de la crearea statului evreu pana in zilele noastre, trecand uneori prin mici sinusoide. Ei bine, lucrurile par, ca sa nu spun ca de fapt s-au schimbat fundamental, cel putin de la inceputul acestui an.
  La momentul in care Adunarea Generala a ONU supunea votului rezolutia de condamnare a anexarii Crimeei de catre Federatia Rusa, Israelul era prezent printr-o lipsa desavarsita in sedinta. Aceasta a reprezentat o " palma " data diplomatiei americane, ce conducea un bloc omogen, de unde statul evreu nu a lipsit niciodata. Remarca facuta de " The Epoch Times " cuprinde si alte aspecte ce pun Washingtonul in pozitii incomode vazand ca aliatul numarul unu din Orient spune pas si prin aceasta atingand prestigiul diplomatiei americane.
   Cauzele sunt diverse, complexe, insa ele arata ca Israelul joaca cartea unei independente sau mai bine spus o viziune multilaterala in relatia cu SUA deschizand orizonturi ce alta data pareau de domeniul teoriei si mai putin al realului. Prin atitudinea americana de indecizie in conflictul din Siria sau sprijinul in Primavara araba contrar intereselor statului evreu, au constituit o prima bresa in relatia monolit anterioara. Insa, si merita subliniat acest aspect, in momentul cand s-a constatat o aliniere cu politica Moscovei, la Washington in prima faza s-a ridicat spranceana a mirare, ulterior a nedumerire si sfarsind cu o furie destul de greu de disimulat. Israelul ce se temea de ramanerea in fotoliu la Damasc a regimului Assad, cunoscand vechile amicitii ruso-siriene a jucat pe mana kazaciocului, intuind ca e preferabil Assad decat islamistii furibunzi ce ridicau pretentii pentru califatul ISIS ce ar destabiliza ( si o face deja ) zona. In Israel traiesc peste un milion de evrei proveniti din spatiul ex-sovietc ceea ce constituie un numar important la orice tip de alegeri, nemaipunand la socoteala ca anual peste 13% din turistii ce viziteaza vechia provincie romana Palestina ( actualul Israel ) provin din acelasi spatiu, iar ca o dovada mai mult decat concludenta o reprezinta anularea vizelor de intrare luata in cursul acestui an pentru cetatenii rusi. Privind in profunzimea datelor problemei, stiind ca Occidentul insemnand SUA plus tarile UE sunt tot mai iritate de atitudinea rusa, drept dovada ca embargourile de orice tip, ori blocari de conturi sau declararea unor persoane parte a establishmentului rus ca indezirabile nu au pus Tel-Avivul sa joace in aceiasi hora, deoarece remarca numita publicatie, Israelul e mai mult in luntrea Moscovei. Exporturile bilaterale a celor doua tari au crecut enorm, trecand dincolo de ordinul miliardelor, ambii parteneri avand interese conexe in diverse sfere; Moscova in directia inaltei tehnologii, energetic iar Israelul la importul de hidrocarburi si diamante, astfel cimentand o relatie tot mai trainica dar in acelasi timp total nefireasca pana mai deunazi. Recent Tel-Avivul a invitat Gazpromul sa participe pe piata gazelor la un nou zacamant maritim mediteranean, prin aceasta incercand sa diversifice sursele de finantare ce anteriror erau preponderent ca sa nu spunem eminamente americane. Totul a parut straniu in ochii specialistilor in domeniul geo-politicii, deoarece se credita si se cunosteau suficiente dosare sensibile intre cei doi actori, insa usurinta prin care au fost eludate denota un nou tip de pragmatism. chiar cinic l-am putea numi. Astfel ca de la dorinta explicita a Israelului de a rasturna regimul actual de la Damasc, regim amic si sutinut de Moscova, Tel-Avivul a preferat sa stie ca jucand de partea rusa, blocheaza vanzari de arme spre Siria, Iran si Hezbollah, toti inamici fatisi si redutabili ai statului evreu. Israelul, ca pendulul unui ceas, oscileaza intre traditionala relatie cu SUA si interesele momentului cu Rusia, ce fiind pusa in corzi de recentele embargouri, a primit un fel de colac de salvare prin tacerea israeliana la masa ONU, tacere dealtminteri justificata tinand cont de conflictul de decenii cu arabii palestinieni, a Israelului.
  Aceasta alianta total nefireasca, daca privim in istoria relatiilor dintre Israel si Occident pun intr-o lumina noua abordarile in politica internationala, aratand ca Tel-Avivul ramane acelasi oportunist care nu se dezminte, punand nou incropita coalitie anti-rusa intr-o situatie stanjenitoare si trecand la  dosarul unui proces de pace in Orient condus de Secretarul de Stat J. Kerry sa para nimic altceva decat o lupta in van, stiindu-se ca SUA urmaresc o normalizare cu regimul de la Teheran, normalizare ce scoate peri albi la Tel-Aviv.
  Israelul a inceput o politica multilaterala, tradandu-si intr-un anume fel vechii aliati, din care Moscova cu certitudine iese cea mai castigata.

VI-L MAI AMINTITI ? PE DOMINIQUE STRAUSS-KAHN

   Tot mapamondul a vuit in ziua in care fostul director general al FMI era implicat in celebrul scandal in care fusese acuzat de viol si ulterior umilit prin arestarea si legarea in catuse ca un infractor notoriu, expus pe toate canalele media. Este vorba bineinteles de francezul DSK ce cocheta la un moment dat chiar si cu accederea la Palatul Elysee, cea de presedinte al Frantei mai explicit, insa a carui cariera s-a prabusit de pe piedestal undeva intr-un hau din care nu credea ca va mai iesi. Facand un mic sinoptic al celebrei acuze, au fost suficiente voci care puneau in spatele kabbalei respective, serviciile secrete americane, recte guvernul SUA ce au pus acea egloga cu respectiva camerista in carca-i, pentru a-l " demoniza " deoarece avusese curajul sa spuna ca economia americana e la pamant, chiar falimentara si ca ar emite moneda de ordinul miilor de miliarde fara acoperire. Insa aceasta teorie a conspiratiei, ca a fost au nu veridica, l-a " mazilit " in establishmentul francez si mondial reducandu-l la statutul de un fost... sau -ex.
  Ei bine, ca si celebra pasare phoenix ce renaste din propria-i cenusa, se pare ca asistam la revenirea oarecum spectaculoasa a lui Dominique. Omul nu a stat cu mainile in san, ci chiar s-a miscat destul de repede asa ca actualmente, incercand in primul rand sa-si refaca buzunarul, puternic subtiat, ofera contra cost, undeva la 150 000 euro ora, prelegeri si conferinte pe teme economice, caci nu degeaba a fost ditamai directorul general al FMI. Asta a fost doar un prim pas, deoarece alaturi de un om de afaceri Thierry Leyne, si-au deschis impreuna o banca " LSK " cu care au inceput sa penetreze in lumea a treia, in nou creatul stat Sudanul de sud, unde guvernul proaspat ca un nou nascut are nevoie de oameni cu experienta, harsiti in luptele din transeele economiei globale, incepand sa puna pe picioare o prima banca de investitii. Fiind tratat intr-un mod rebarbativ in lumea " buna " DSK a pornit si intr-o alta tara fosta paria, actuala Serbie, ce i-a solicitat bogata-i experienta devenind consilier al guvernului de la Belgrad.
  Dar cireasa din varful tortului a oferit-o tarul Putin, care... ca si unui alt francez celebru, actorul Depardieu i-a oferit mari onoruri, numindu-l in Consiliul de Administratie al unei banci rusesti ce are stranse conectii in directia gigantului petrolier Rosneft. Uzand de aspectul respingator de care considera ca a avut parte din partea Occidentului, DSK s-a aruncat in valtoarea moscovita si actualmente pune experienta sa la alinarea problematicilor economiei ruse, ce dincolo de sanctiunile tot mai dure ale Vestului are nevoie si de reforme pentru a se pastra in concertul global al competitivitatii. Si uite asa, fostul director al FMI ce fusese supus unui supliciu si cazuse anatema oprobiului public peste el, incet dar sigur vrea sa renasca, asociindu-se in acele zone ale planetei unde inca faldurile aripilor vulturului american nu aduc acel curent de aer ce ar putea sa destabilizeze puterea respectiva, insa totusi risca, deoarece aceste state sunt actualmente oarecum vazute ca fac parte din partea " intunecata " a democratiei mondiale.
  Presa franceza, vehicula cu certitudine ca acest gambit a lui Putin ii da o nota prin care deschide o bresa in alianta statelor vestice, deoarece chiar si cu acea pata pe obraz, DSK inca este un nume. Asadar, pentru Rusia aceasta numire e binevenita, este chiar o strategie care are menirea sa dinamizeze piata interna, sa treaca mai usor peste sanctiuni si sa reformeze o economie ramasa in urma. Aceiasi presa il supune sanctiunilor etice, criticandu-i " insolenta " de a se folosi de fostele contacte politice din vremea directoratului, pe care acum le-ar folosi in a ajuta Rusia ce tocmai simte asprirea si inasprirea presiunilor de tot felul indreptate spre Moscova.
  Supus unui tir de intrebari, DSK a tacut intr-un mod laconic, insa vocea biografului sau a raspuns, un raspuns ce scoate in evidenta personalitatea nuda a lui Kahn. " Ambii parinti ai lui DSK erau de stanga, erau socialisti care insa totodata nu aveau nicio rusine sau jena sa castige bani multi, daca o puteau face. Asta nu inseamna ca banul este finalitatea actiunilor lui DSK, dar omului ii place sa traiasca bine si nu vrea sa fie ipocrit cum sunt multi socialisti care in public spun ca nu le plac banii, dar pe ascuns ravnesc la ei ".

   Oare socialistii nostri din PSD cum or fi ??? Ca si monsieur Kahn ori ca si Mazare ?

AMERICA, ATENTIE !

   O recenta punere pe tapet a unei stari de fapt ori pe cale sa se instaureze in Europa mai mult pe furis decat la vedere, am remarcat-o intr-o recenzie a unui istoric si antropolog francez, Emanuel Todd , unde numitul scoate in evidenta aspecte poate neluate in seama ori chiar neidentificate.
    Conflictul din rasaritul Ucrainei este unul dintre capetele de afis ale mediei globale din ultimul an. Todd isi incepe disertatia printr-o abordare larga, mergand de la umilirea Marii Britanii unde printr-o " incredibila duritate " Germania a impus noul presedinte al Comisiei Europene, trecand prin vizita de unul singur a cancelarului german in " protectoratul ucrainean " si ajungand la varful piramidei sfidarii germane, in care sustine ca Germania infrunta fatis America pornind de la recentele acuze de spionaj facute de cei de peste ocean . Sustine ca este " absolut incredibil " ca de la o mare cooperare in timpul Razboiului Rece azi serviciul german de informatii spioneaza politicieni americani, mai departe cerand chiar daca ar parea socant, ca CIA sa monitorizeze  responsabilii politici germani, mai mult cerand si celor franceze sa procedeze identic. Aroganta pe care Germania o arata deja Statelor Unite, sustine Todd se poate remarca in deraderea aratata reprosurilor americane legat de administrarea unui echilibru in cererea mondiala economica, sustinand nici mai mult nici mai putin ca exista un " fond antiamerican la est de Rin ". El vede in Germania si nu in Rusia puterea emergenta in Eurasia, sustinand ca rusii prin anexarea crimeana se stabilizeaza ca stat si nu ar necesita blamarea lor de catre tarile vestice. Criza economica din perspectiva europeana a intarit Germania ajungand sa o controleze nu doar economic cat si politic, mergand a sustine ca Europa este la un pas de un conflict cu Rusia, insa nu se vede datorita unei umbre ce mascheaza ascensiunea germana in detrimentul decaderii americane. Inclusiv tara domniei sale o ridiculizeza, numind-o ca o " servitute voluntara " in fata Germaniei, facandu-l pe presedintele francez " vicecancelarul Hollande " adicatelea un fel de baron al imperiului german
  Continua, sustinand ca atata timp in care America si Rusia ce au controlat Germania dupa a doua conflagratie globala, nu o mai fac, iar refuzul prin asociere a celor trei, Chirac-Schroder-Putin de a sustine in 2003 coalitia din Irak, a fost primul pas al disolutiei puterii americane si a opacitatii din partea Washingtonului de a nu remarca dupa opinia sa ca Germania reprezinta emergenta si o amenintare mult mai mare decat cea rusa, pe care o vede exterioara. Ideile sale se succed intr-un rechizitoriu la adresa Germaniei, in care natiunea germana pare pacifista iar Europa tutelata de Berlin pare agresiva, generand o multivocaliza ceea ce nu-l opreste in a infiera cu o duritate ce si-o asuma " cand cunoastem instabilitatea psihica care caracterizeaza, istoric vorbind, politica externa germana si bipolaritatea sa, in sens psihiatric, in raportul cu Rusia, totul devine ingrijorator ". Merge mai departe unde, pornind de la a credita imixtiunea unui conflict Europa-Rusia, crede ca " populatiile de limba, de cultura si identitate ruse sunt atacate in Ucraina rasariteana cu aprobarea si sprijinul si deja fara indoiala cu armele UE". Un punct interesant de vedere il are acolo unde sustine ca rusii realizeaza ca au un conflct cu germanii insa doar autocontrolul si profesionalismul lor reprezinta adevarata diplomatie, trecand dincolo de tacerea franco-americana ce refuza a vedea realitatea. Printr-un adevarat tur de forta scoate in evidenta faptul ca pana recent America era in spatele Germaniei, insa americanii nu-si mai controleaza vasalii dar e constransa sa le aprobe aventurile, exemplificand cu Irakul, unde e obligata sa coopereze cu Iranul inamic pentru a contrabalansa jihadistii finantati de Arabia Saudita aliat important de altfel, a carei tradare e fortata sa o ascunda, ori in Asia sud-coreenii ce au resentimente puternice anti-japoneze coopereaza cu chinezii, un alt rival american, toate acestea demonstrand amploarea fisurii sistemului american global.
  In Europa, spune Todd hegemonia germana trebuie vizualizata dintr-un unghi foarte deschis prin explorare si o perspectiva in viitor, in care imperiul ecomico-politic german ce din obisnuinta inca este numit Europa va reprezenta pentru America  o problema mai acuta decat Rusia ori China. Ingrijorarea lui porneste de la faptul ca in ziua in care Ucraina cade in plasa Occidentului, disproportia de forte demografice si industriale intre sistemul german extins in Ucraina va duce la o inclinare a balantei in Occident ce va intrezari prabusirea americana. " Lucrul de care americanilor ar trebui sa le fie realmente teama este o prabusire a Rusiei ". O acuza de-a sa se indreapta spre un guru al geopoliticii americane, Zbigniew Brzezinski, pe care il face imbatranit si care avea o marota cu controlul Eurasisei de catre americani, nevazand ca largirea NATO in Baltica, Polonia si rasaritul european a constituit crearea unui imperiu german sub tutela militara a Wahingtonului, economic initial si politic ulterior. Acuza contra lui Brzezinski merge mai departe, de unde acest polonezo-american avea ideea fixa a fricii de preluarea controlului rus in Eurasia, nu a vazut datorita urii fata de rusi, ascensiunea si maretia Germaniei. Indubitabil, sustine el, puterea germana este incipienta, eterogena dar ascendenta ei a trecut de la stadiul primar. Cu o harta ce nu o putem plasa aici, el argumenteaza rand pe rand intrarea in sfera de dominatie economica germana a Elvetiei, Olandei, Cehiei, Slovaciei in subsidiar Frantei fapt ce plaseaza aceste populatii deasupra Rusiei ori Japoniei, unde mai pui ca tari isteric anti-ruse ca cele baltice, Polonia si oarecum Suedia intregesc numeric spatiul dominant, fapt ce va permite Germaniei pentru o perioada lunga sa devina o putere economica superioara Statelor Unite. " Bietul Brzezinski " conchide malitios Todd.
  Fara doar si poate ca acest scenariu ce vine nu din gura unui neavenit, reflecta un ultim aspect. Germania ce este urata in Europa sudica, tine in frau toate conductele de gaz ce vin din Rusia via- Ucraina si se impotriveste cu ardoare conductei South Stream ce ar duce gazul in sudul continentului, eludand in acest fel spatiul geogafic german, pierzand un atu important in incercarea de dominatie europeana. Astfel ca pentru rusi, adevarat problema o constituie faptul ca toate gazoductele se opresc invariabil in Germania, denotand fara doar si poate ca sunt sub controlul ei.
  Cat de mult sau de putin se inseala ori are dreptate distinsul francez, viitorul apropiat ne-o va demonstra.

MASS-MEDIA, MINCIUNA DE ZI CU ZI

   Majoritatea covarsitoare a planetei traieste prin informatiile pe care le culege din presa, radio si televiziune si aici vorbim de informatia privind viata politica, economica, sociala, culturala si sportiva.
   Ei bine, daca mai aveti dubii vis-a-vis de aceste informatii, in sensul in care ele reprezinta o minciuna sfruntata in cele mai multe dintre situatii, acum avem si dovada si nu de oriunde ci dintr-o tara ce are un cuvant greu de spus pe tabla de sah a formarii de opinie mondiale. Un fost jurnalist al prestigiosului german Frankfurter Allgemeine Zeitung a iesit pe piata cu o " bomba ", editorialista bineinteles, unde negru pe alb Udo Ulfkotte descrie intregul procedeu in care lobby-ul american prin ale sale tesaturi nevazute din cadrul CIA si relatii publice ale NATO creaza in laboratoarele lor informatia ce trebuie furnizata prin canalele media, muritorului de rand ce le ia de bune chiar si polemizeaza accerb pe marginea lor, nestiind ca sunt parte a unei manipurari colosale. Numitul ex-ziarist sustine in volumul " Jurnalistii cumparati " cum a fost mituit sa faca presa pro-americana ba mai mult cu lux de amanunte descrie si un mecanism al coruptiei in care a cazut media germana. Sunt atat de convingatoare relatarile sale, unde aduce marturie ca pentru serviciile sale, de care se delimiteaza si se rusineaza in referirile din volum, a primit chiar si o cetatenie onorifica americana.
  Intrand in firul povestii, Udo puncteaza, de unde odata aspectul manipularii de catre mass-media era privit ca o simpla teorie a conspiratei, azi poate demonstra ca de fapt presa, radioul si televiziunea sunt instrumente in mainile americane, cu referire la Germania, insa, extrapoland putem privi in ansamblu global ( ca forma de manipulare si nu ca servind interese americane ). Fiind vreme de 17 ani parte a ziarului amintit, autorul isi face mea culpa in ochii publicului printr-o autocritica sustinuta ulterior aratand pasii cum a fost corupt si cum a luat parte la crearea de opinii false, ce serveau intereselor Americii ce inoculau opinii pro-beligerante ce veneau direct din birourile de presa ale NATO. Pledand aceste interese cu o fervoare suficienta, a intrat in sfera organizatiilor americane elitiste, organizatii ce au scopul de a influenta presa germana cum ar fi ; Atlantic Bridge, Comisia Trilaterala, German Marshall Fund, Consiliul American pentru Germania, Academia Americana, Institutul Aspen sau Institutul pentru Politica Europeana. Marsand pe intruziunea lobby-ului in sfera mediei germane ce prin propaganda a cooptat sute de jurnalisti unde le da si numele, releva implicatia serviciilor secrete si alte metode prin care se pot obtine fonduri necesare unor proiecte de influentare a opiniei publice din tara sa. Acest insider ( om dinauntru ) o spune pe sleau ca persoane din cadrul serviciilor secrete concep texte ce ulterior incap sub pseudo-semnatura unor formatori de opinie suficient de celebri sau credibli incat masa amorfa, vulgul ignorant le ia in proportie covarsitoare ca fiind vocea guvernului ori tendintele planetare chiar sfidarile mondiale incat bietul om, nu doar german ramane prins in mrejele acestei tesaturi de paianjen ce-i directioneaza angoasele sau fricile in directii total controlate. El da nume concrete a ziaristilor mituiti, modalitatea de acordare a excelentei in jurnalism, numindu-i ca in fostele tari din lagarul sovietic " Eroi ai muncii socialiste " pentru propagarea ideilor ce le-au fost prelucrate, spunand ca distanta de la ziarist la propagandist este mai scurta decat s-ar parea. Ulfkotte sustine ca cine va lectura volumul sau ( lui ) va avea un fel de revelatie in ceea ce priveste presa scrisa, televiziunea ori radioul spunand nici mai mult nici mai putin ca aproape orice informate reprezinta nimic in balanta cu realitatea obiectiva. Chiar ajunge in zodia penibilului ( jurnalistilor ) cand punctual pune la index posturile de televiziune ce fac jocurile intereselor unor partide, care anume ziaristi sunt obedienti si cum anume se afla in stapanirea lor. Finalmente postuleaza ca " democratia " informatiei este o biata gluma ce doar mimeaza si are doar rolul de a spala creierul auditorilor.
  Ulfkotte a absolvit in Germania si Marea Britanie dreptul si stiintele politice sub bagheta unor eminente dupa cum spune el, a lucrat mult ca jurnalist in lumea musulmana, vazand sau traind in zeci de tari, este membru al Marshall Memorial Fund si ex-membru al Fundatiei Konrad Adenauer.
   Luand la cunostinta toate acestea si privind din perspectiva unui cetatean din fundul Europei, ma intreb ce sens au zecile de dezbateri din fiecare seara la televiziunile de nisha, ce intorc pe toate fatzetele starea natiunii noastre ? alta decat a inocula in capetele imberbului carpato-danubiano-pontic doar facaturi sa-l tina in lesa cu privirea-n ceatza si lumina sa-i parvina de la bec, nu cea autentica solara...

MAREA MANIPULARE

   Conflictul actual ce matura teritoriile siriene si irakiene ce au scos in evidenta ascensiunea de nicaieri a ISIS ori ISIL este pus la index de catre o teorie a unui profesor canadian de economie al Universitatii din Otawa, fondator al Centrului de Studii pentru Globalizare din Montreal, l-am numit pe Michel Chossudovski. Se stie ca sunt deja cativa ani bunicei de cand Siria se confrunta cu un sangeros razboi civil in care diferite factiuni de orientari religioase si nu numai diferite, lupta pentru acapararea puterii. In acest context, lupta pentru influenta si control ce tin in picioare aspectul de  "butoi cu pulbere" al planetei zona Orientului Mijlociu, este exacerbata in primul rand de conflictul sunito-shiit ori de prevalenta in lumea musulmana ori a Iranului ori a Arabiei Saudite. Pe fondul acestei dihotomii a lumii musulmane au aparut diverse grupuri sau factiuni cu interese aparent divergente dar care finalmente par ca converg. Deoarece islamul vede Occidentul ca un inamic comun, pana la urma controlul in lumea musulmana arabo-persana, deoarece Turcia este tangenta in acest conflict, este cine va  conduce Orientul musulman. Aceasta complexitate de ramificatii cu certitudine ca incetoseaza imaginea unei persoane mai putin familiarizate cu aceasta regiune implicit cu acest conflict. Amploarea prin care  mijloacele mass-media tin capul de afis prin evidentierea si tragismului acestei confruntari l-au adus pe numitul profesor la o concluzie interesanta as putea spune.
  Consiliul de Securitate al ONU a dat o rezolutie prin care facea apel la colalitia creata de presedintele SUA Barack Obama, ce reuneste peste 50 de tari toate raliate ideii de starpire a infamului stat islamic, recte ISIS care stipula printre altele " sa opreasca recrutarea, transportarea, echiparea si finantarea teroristilor straini ". Aceasta hotarare pune in aceiasi oala ISIS ,Frontul Nusra si diverse grupuri de tip Al-Qaeda despre care M. Chossudovski se intreaba : " Dar nu sunt toti acestia " luptatorii din opozitie pentru libertate " recrutati si antrenati de armatele occidentale, in incercarea lor de a-l inlatura de la putere pe presedintele sirian Bashar al-Assad ? " El merge mai departe in teoria sa unde incrimineaza nici mai mult nici mai putin ca Statele Unite obliga sau le au partase pe membrele coalitiei, unde la loc de frunte Arabia Saudita si Qatarul finanteaza si antreneaza membrii pe care rezolutia ONU ii exonera, adica ISIS. Tot el sustine ca Israelul este o parte activa a Kabbalei ( conspiratiei ), deoarece pe Inaltimile Golan adaposteste militantii ISIS iar NATO( implicit Turcia ) pentru a nu fi mai prejos in obedienta fata de SUA, nu degeaba il conduc, recruteaza jihadisti ( ISIS ) sa lupte in Siria. Acuza sa merge pana la a afirma ca membrii ISIS fac parte integranta din trupele speciale occidentale. " Absurditatea este prea putin spus. De fapt, asistam la o activitate criminala sub auspiciile ONU. In timp ce diplomatia internationala este de multe ori bazata pe inselaciune, minciunile specifice politicii externe a Statelor Unite nu mai sunt credibile. Asistam la prabusirea totala a practicilor diplomatice."conchide el. Chossudovski sustine ca ISIS este o creatie a SUA o unealta a serviciilor secrete americane pe marea tabla de sah a confruntarilor din geolpolitica Orientului Mijlociu. Certitudinea sa evidentiaza formularea in care explicit sustine ca ISIS nu ar fi o entitate independenta si nici " un inamic din exterior" ce ameninta securitate globala cum lasa media vestica a se intelege, ci o crasa minciuna. Jihadistii fac parte dintr-un plan ocult ce are ca scop crearea haosului in cele doua tari parte a acronimului ISIS, Irak si Siria in speta, prin care cele doua sa devina teritorii sau mai bine spus zone lipsite de o suveranitate deplina, disipata spre diversi lorzi ai razboiului.
   In fata acestei stari de fapt, natiunile membre ale coalitiei au salutat initiativa americana de contra-terorism iar F. Hollande spunea " terorismul a capatat o noua dimensiune si vrea sa cucereasca teritorii acum ". Antagonismul iraniano-arabo-saudit, ce defineste lupta sunito-shiita acel clivaj al lumii islamice este pana la urma miza jocului, unde Iranul si Hamasul palestinian sunt aliati ai presedintelui sirian iar SUA, Turcia, Iordania, Arabia Saudita si Qatar ce finanteaza ISIS-ul dupa spusele lui Chossudovski sunt... " arhitectii politici ai ISIS ". Deoarece aceasta zona este cornul abundentei cu hidrocarburi ai planetei, poate constitui o evidenta ca toate aceste situatii pana la urma reprezinta lupta pentru controlul lor, insa o lupta a manipularii si diversiunii, unde in primul rand sufera populatia civila.
  " Liderii tarilor din Occident sunt fie extrem de ignoranti si idioti, fie total corupti. Teroristii sunt americanii. In plus, ei par complet inconstienti de consecintele actiunilor lor la nivel global " sustine acelasi M. Chossudovski.

TRIUMFUL LUCRULUI BINE FACUT

    Trezindu-ma din " betia " creata de euforia acestei victorii epocale, in care hydra a fost rapusa, am avut revelatia acestui triumf al poporului ce a stat in spatele surclasarii doctorului Viorel. Ei bine, dragii mei... frica... frica a fost aceea ce a stat in spatele oricarui om responsabil, facand sa iasa natiunea la vot intr-un numar colosal as putea spune. Caci ce anume altceva a putut mobiliza romanul si de la Munchen si de la Bruxelles si de la Paris sau Torino, Barcelona ori indepartatele Noua Zeelanda si California, decat acea frica sa ne vedem pricopsiti cu acest titirez manevrat din umbra de celebri baroni ... sa ajunga in fruntea tarii ? Aceste efluvii din toate colturile Europei si nu numai, au reprezentat perfect imboldul necesar transcederii starii de imobilitate si acceptare ca a ciobanului mioritic in fata destinului crud al sortii, facand poporeanul de rand si de la Cluj si de la Constanta, un fief pesedist unde incredibil rosul s-a estompat in albastru, ori la Iasi si Timisoara sa ridice capul sus si astfel sa invinga eticheta ca am fi un popor fatalist. Doar in aceasta maniera mi-am putut explica, starea launtrica de liniste ce o avusesem in zilele premergatoare acestei revolutii de catifea, in care a triumfat inca o data la un moment de cumpana lucrul bine facut, pe care reusim sa-l scoatem din amortire in clipele de glorie ale natiunii ce scriu pagini de istorie pentru generatiile viitoare. Nu incape indoiala ca la momentul acestei scrieri, frenezia de care suntem cuprinsi nu reuseste inca sa inteleaga pe deplin importanta acestui moment al istoriei contemporane, al natiunii noastre. Abia cand generatia actuala va fi pe o panta descendenta a existentei sale, va vedea in lumina momentului istoria pe care a scris-o in acele zile de glorie.
    Caci altfel cum anume s-ar fi putut rapune hydra, acel animal mitologic reprezentand fortele maligne ale intunericului atat de stralucit conturate prin ale sale capete ? Ion Iliescu, Adrian Nastase, M. Geoana continuand cu Dragnea si camarila...ce nu intregesc cele sapte capete ci o depasesc cu varf si indesat. Vazand amploarea acestei tumori ce se lasa ca o cortina de fier asupra intregii tari, romanul a demonstrat in fata lumii ca si de-ar fi sa stea cu orele in sir la cozile infame ale guvernului Ponta, nu va pleca acasa, decat in momentul in care isi va fi  terminat... lucrul bine facut. Am certitudinea ca in ochii lumii occidentale, Romania a punctat cu cateva buline rosii demonstrand forta natiunii, a acelei natiuni tacute si mai putin vizibile incluzand si diaspora, acea natiune care mai putin vorbeste, sa-l parafrazez pe noul presedinte al tarii domnul Iohannis, si mai mult face.
  Indubitabil ca de maine nu va curge lapte si miere, chiar privind in contextul global unde reuniunea G20 a scos in evidenta stagnarea economiei mondiale, va fi nevoie de suficiente eforturi neuitand insa ca fraiele guvernarii se afla tot in mainile acestor circari ce si in ceasul al doisprezecelea se exprima prin vocea argatului Dragnea intr-un limbaj prozaic despre dezbinare si tot felul de vorbe goale de orice continut. Pai bine mai vice-premierule, cu povesti vanatoresti crezi ca se rezolva problemele economice ale tarii ? Halal de cei care te-au pus acolo, ca puteau pune linistit o privighetoare in locul tau, sa ne cante triluri cat e ziua de lunga, ca situatia era aceiasi.
   In Romania lucrului bine facut, o prima lectie trebuie sa vina din partea locuitorilor romani ai provinciei istorice Transilvania concetatenilor maghiari ce au cam stat pe tusa la aceste alegeri, in care sa remarce ca nu exista nationalisme ieftine cum de 20 de ani brava L. Tokes, deoarece am demonstrat ca oricand un minoritar etnic il votam fara probleme. In directia vechii Romanii, adica cea dinainte de 1918, putem sa le aratam lectia pe care o predam in Transilvania unde permanent in tot acest aproape un secol scurs, am fost motorul economic si nu numai al intregii tari. Bineinteles ca vorbind de lectii, orice om inteligent nu va privi stricto sensu ceea ce reliefam si va intelege ca acestea sunt repere si modele ce definesc o anume particularitate a Transilvaniei, necum ca am fi profesorii unor novici.
   Spuneam la un moment dat referindu-ma la aceste electiuni, ca ar trebui sa vina momentul unei Romanii a bunului simt. Bunul simt ar fi necesar sa-l inteleaga si armata PSD si astfel sa dea din mana darlogii ( fraie la cal ) guvernarii sa stea acasa pentru o vreme sa se reformeze din temelii, sa-si caute alti oameni si sa-si schimbe metehnele, deoarece orice democratie viabila necesita o opozitie consistenta, insa pana la acel moment trebuie sa stea pe tusa si sa priveasca la ... Romania lucrului bine facut.

DOCTORUL DE CARTON

   O noua runda " pugilistica " a celor doi candidati, a scos in evidenta crasa demagogie de tip arivist a doctorului Viorel. Odata ce am vazut negru pe alb ca pagini intregi din fituica numita doctorat continea cuvant cu cuvant pe zeci de pagini munca unei alte persoane... OARE CHIAR MAI CONTEAZA CE A DECIS CURTEA DE CASATIE ?... oricum nicio persoana nu e infailibila, doar bunul Dumnezeu se poate prevala de acest drept. Cand ti se infatiseaza halul in care cetateni ai Romaniei membra in Uniunea Europeana au o pensie de sub un euro, sari ca un apucat si invoci bugetul de stat, adica nici mai mult nici mai putin decat crearea de deficit, pe care stralucit il rotunjesti cu celebra taxa de benzina ( combustibil ) ori penibilitatea spusa mai deunazi de ministrul de la Harvard al finantelor ce argumenta ca prostitutia ar putea crea sume consistente la bugetul de stat. Probabil ca asta i-a fost lucrarea de licenta la absolvire la celebra universitate !
  Revenind la marile realizari ca prim-ministru, unde la loc de frunte este pus pe tapet cresterea pensiilor si salariilor. Pai asta stimate concetatene este cea mai simpla butada ce ar putea sa o invoce orice novice, deoarece... parol, mon cher... oricine are o suma cazuta din cer, deoarece doar ati stors firmele si populatia prin taxe si suprataxe, impozite din cele mai aberante e firesc ca apoi cu sacul plin sa aruncati graunte in ograda de gaini care cred ca l-au prins pe Dumnezeu de picior, nerealizand ca in termeni reali ce se oferea pe de o parte se lua cu doua maini. Cand un prim-ministru se prezinta cu infatuare ca a ridicat aceste... drepturi pana la urma, este cu atat mai lamentabil deoarece chiar nu poate prezenta politici reale mai ales in sensul doctrinei social-democratice unde un aspect major al acestei doctrine il reprezinta pastrarea in custodia statului a suficente entitati gen gaz, curent, mine, hidrocentrale etc, pe cand matale Ponta draga ( vorba lui nea Nelu ) vinzi tot... chiar si pe nimic cum ai demonstrat la penibilitatea privatizarii catre mai nou partenerul ... tomberon D. Diaconescu a Oltchimului. Penibilitatea ce demonstreaza ca nu aveti nimic in comun cu socialismul ( nemarxist ) este reprezentat de faptul ca in cardasie cu Biserica Ortodoxa inoculati deschis electoratului ce directie sa aiba la scrutin. Sa stii domnule doctor, ca socialistii intotdeauna s-au delimitat de biserica, pastrand o distanta suficienta ca sa nu spun ca au ignorat-o total, iar cel mai demn exemplu il reprezinta Franta, leaganul drepturilor omului si proto-stramosul miscarilor socialiste care a cerut explicit ca in Constitutia Uniunii Europene sa nu fie mentionata originea crestina a Europei. Si atunci pentru ce va manjiti alaturandu-va intr-un mod desantat la brat Biserica Ortodoxa ? Oricum umbra atee a lui nea Nelu vegheaza din penumbra.
  Domnule doctor trecand dincolo de faptul ca intr-o nota serena, ati dezinformat electoratul unde un exemplu suficient l-a reprezentat necunoasterea unor prevederi evidente ca aceea a urmariri penale a parlamentarilor, ce unele televiziuni au reflectat-o ca pe o mostra de incapacitate... nu degeaba sunteti doctor in drept, s-a vazut... insa intentia de a poza in cunoscator a toate si despre toate vi-a fost explicit atasata la rever. Probabil ca daca vom mai avea alte runde a nobilei arte, pastrand ghilimele de rigoare, ne veti confirma ceea ce stiam demult ca sunteti... doctorul de carton.

SI A FOST ORA H

   Cum ati vazut, dintre cei care ati privit mult asteptata si probabil in multe aspecte dezamagitoarea confruntare a celor doi candidati, Klaus Johannis si Victor Ponta, ne-a adus la momentul orei H, aici mi-am permis sa folosesc titlul unui roman al regretatului, dintre cei care ii cunosc opera, Haralamb Zinca.
   Sa ma reintorc la retorica momentului, un aspect care nu l-am remarcat si care mie mi s-a parut de o extrema importanta a ceea ce inseamna adevarata democratie, a fost lipsa si deraierea atat de la spiritul cat si litera ei ( democratiei ). Conform legii electorale era stipulat ca orice candidat sa prezinte la B.E.C. cel putin 200 000 semnaturi de adeziune pentru a intra in hora alegerilor. Ei bine, stupoarea mea a fost dincolo de uimire ! cand am vazut scorul electoral al unor candidati, la momentul prezentarii rezultatelor scrutinului de catre televiziuni unde unii dintre " prezidentiabili " conform datelor oficiale aveau cateva zeci de mii de voturi valabil exprimate. Pai bine natiune... atunci cum ramane cu obligativitatea celor 200 000  de semnaturi ??? Halal democratie, acum ca folosesc formulari de tip caragialescian, insa din punctul meu de vedere aceasta omisiune voita ori nu, reprezinta cum spuneam o deraiere evidenta de la spiritul si litera jocului democratic. Chiar stau si ma gandesc... de fapt nimeni nu a verificat acele semnaturi de adeziune, altfel cum este posibil ca 200 000 de persoane te sustin si tu obtii de doua sau trei ori mai putine voturi ?!
  Astfel ca degeaba s-a dus un sfert de secol de eufemistica numita cu tam-tam democratie, cand de fapt regula jocului a sfidat toate normele plus cea a bunului simt. Asadar nu ne despart doar mii de kilometri fizici de zonele exotice ale planetei in ceea ce priveste democratia, ci mii de kilometri faptici fata de insesi adevaratele democratii.
  Cei doi ce au stat  fata in fata la momentul orei H au venit... unul cu o morga de intelept sigur de el cu hartiute si fituici iar celalalt chiar mult prea degajat pentru o confruntare unde se joaca soarta acestui neam. Cu toate ca nu doream sa pun pe tapet, aspecte legate de aceasta mult mediatizata si intoarsa pe toate fatelele de catre toti deontologii natiuni, subiectul ce l-am punctat in primele fraze a fost cel ce mi-a dat imboldul de a marca acest eveniment, dealtfel destul de desuet. Indiferent cine va prelua Cotroceniul, la nivelul palmasului din popor nu vor exista mari schimbari pe care randasul sa le perceapa, cel putin in primele luni. Privind in perspectiva este evident ca Johannis va fi privit ca omul vestului atat prin ascendenta cat si prin atitudine, maniere, limbaj, administratie si nu in ultimul rand printr-o anume similitudine, adevarat cam vaga, insa de consistenta... asadar nefiind roman neaos, ci minoritar el este oarecum replica romaneasca in alegerea lui Obama ca presedinte in Statele Unite. Privind in cealalta directie, fireste ca in umbra acestui tinerel ii vedem maiestuosi cum il sustin pe Ion Iliescu, Adrian Nastase iar din noua garda pretoriana pe vechilul ( argat ) Dragnea, deoarece daca ar fi turnata din nou productia " Morometii " ar fi primul pe lista in distributie. Despre Ponta m-am mai exprimat si cu alta ocazie, iar datorita faptului ca guvernarea sa este prezenta prin absenta, deoarece nu are absolut nici o realizare, bineinteles ca omul vine cu idei halucinante... gen pace, unitate, dezbinare etc. Stimate cetatene Ponta, in ultimii zeci de ani nu m-am simtit deloc dezbinat ori pe picior de razboi cu ranita-n carca sau sa simt ca unitatea cui anume ??? este periclitata. Daca un prim-ministru dintr-o tara responsabila gen Suedia, Olanda, Finlanda etc ar perora in maniera aceasta execrabila s-ar trezi ca poporul ar emigra cu mic cu mare ca in celebrul exod biblic, lasandu-l singur ca pe sarmanul Ioan fara de tara al Ingleterei. Nu este permis ca in doi ani si jumatate de guvernare cu majoritate consistenta in Parlament, sa vii sa spui ca ai marit pensii si salarii la bugetari, ori un T.V.A. in scadere la painea cea de toate zilele... ca sa pastrez pozitia evangheliei... iar in rest cresterea economica, investitiile unor companii mari, sa nu mai vorbesc de somajul real nu cel din scripte lipsesc prin desavarsire. In anul 9999 cand in manualele de istorie a Romaniei se va scrie de guvernarea Ponta, acei romani ai viitorimii vor putea citi ca ati fost cel mai slab conducator de guvern din toata istoria anterioara pana la timpurile pe care azi le traim. Chiar si primii ani de sovietizare a Romaniei ( perioada 1948 - 1953 ) macar a electrificat teritoriul national.
  Avand totusi un popor primitiv, mai ales in zonele rural sarace ce impanzesc teritoriul national... chiar, pentru acesti trogloditi ai soartei ce ati facut d-le prim-ministru ?... ce oricum reprezinta seva bazinului electoral pesedist, ceea ce confirma primitivitatea lor, deoarece nefacand nimic pentru ei, de buna voie ca vitele voteaza in masa urmasul lui nea Nelu, ramane ca acel electorat ce la primul tur a preferat sa iasa la picnic ori la o partida de pescuit sa se simta responsabil de soarta natiunii sa aiba constiinta cetateneasca si duminica sa se prezinte la chemarea datoriei... Vot pentru Johannis.

   " Copiii din ziua de azi iubesc luxul. Nu au maniere, dispretuiesc autoritatea si dovedesc lipsa de respect fata de batrani. Nu se mai ridica in picioare cand oamenii in varsta intra in incapere. Isi contrazic parintii, mananca in graba delicatesele la masa, stau picior peste picior si sunt tirani cu profesorii.
     Tinerii din ziua de azi nu se gandesc decat la ei insisi. Nu au pic de respect pentru parinti sau persoane in varsta. Vorbesc ca si cum ei insisi ar sti totul si ceea ce noi consideram intelepciune este lipsit de relevanta pentru ei. Cat despre fete, sunt directe, lipsite de modestie si nefeminine in limbaj, comportament si imbracaminte " , SOCRATE ( 470 I.C - 399 I.C )


   Au trecut 2400 de ani ...
Am ajuns de unde am plecat... Putini stiu insa ca, atunci cand Socrate spunea asta, Atena tocmai se prabusise din cauza unei realitati sociale decadente, devenise un oras molesit de bunastare care pierduse toate razboaiele si era ruinat.
  Cand Socrate le-a pus in fata aceasta oglinda, solutia imediata a fost... condamnarea lui la surghiun sau sinucidere !
  Si astfel toate lucrurile inteligente care s-au spus vreodata pun in evidenta unicul lucru neperisabil din patrimoniul universal : PROSTIA COMUNITATII UMANE .

NOUA ORDINE MONDIALA

   In teoria relatiilor internationale se considera ca o data cu prabusirea sistemului sovietic si a statelor asociate din Europa Centrala si Est, lumea s-a transformat dintr-una bipolara intr-una hegemonica, in care Statele Unite ale Americii mai ales in prima decada ulterioara sucombarii comunismului a fost un lider tinzand spre absolut. La data trecerii in noul mileniu, aceasta hegemonie a inceput sa fie tot mai contestata prin ascensiunea mai ales a Chinei si revigorarea rusa incaputa in manusa putiniana. Fiind foarte nuantata, controversata si intoarsa pe diverse fatzete, aceasta hegemonie constituie un subiect de dezbatere in cadrul scolilor realismului politic din interiorul stiintei relatiilor internationale.
  Imi permit o abordare personala, vis-a-vis de acest subiect, deoarece de pozitionarea jucatorilor majori pe esichierul politic, depinde implicit si conditia ( ori soarta ) Romaniei in contextul geopolitic international. Urmand aceasta retorica, diverse voci merg de la abordarea ca disparitia sistemului bipolar si intrarea intr-unul hegemonic, echilibrul mondial ar avea de suferit, pe cand alte voci sustin ca aceasta hegemonie numita si eufemistic pax americana, in amintirea celei instaurate de cea romana in sistemul international din urma cu doua milenii este una blanda nefiind orientata intr-o directie expansionista, teritoriala ci eventual de a-si impune propriile valori, adica un comert cat mai liber, democratie si o societate civila deschisa. Acest idealism ce incearca sa se suprapuna realismului ce in teorie spune ca sistemul international este anarhic, unde lupta pentru putere este continua iar marile puteri se contrabalanseaza pentru a mentine echilibre ori unde actorii mijlocii sau mici se aliniaza unor puteri de contrapondere pentru a mentine echilibrul. Bineinteles ca teoriile sunt complexe variind intre diverse interpretari, emuland din scrierile clasicilor E. H. Carr ori H. Morgenthau sa dau doar doua exemple, dealtfel definitorii, si ajungand la pleiada contemporana unde o multitudine de nume mari explica cum sta treaba cu noua ordine globala. Daca as lua in considerare acele teorii ale conspiratiei ce de mai bine de jumatate de secol nascocesc diverse scenarii care mai de care, unde o elita ( uneori chiar satanista ) incearca sa instaureze o Noua Ordine Mondiala as intra si eu in zodia acestor creatori de mituri. Lucrurile cred ca sunt mult mai simple, si ca sa merg pe linia filosofului Zhuang - Tzi a paradoxurilor, sunt mult mai complexe. In primul rand nu a existat niciodata un hegemon absol;ut, nici dupa prabusirea comunismului nici anterior, insa a fost preferata ideea de a privi un primus inter pares ca reprezentand acel hegemon.  Ca o ciudatenie as putea spune, toti teoreticienii relatiilor internationale au analizat istoric doar Europa si prelungirea sa ulterioara America, incepand sa ia in considerare alti actori abia dupa a doua jumatate a secolului trecut. Cine omite sa priveasca China ca un jucator important in istoria ultimelor doua milenii face o grava eroare, insa aceasta este meteahna euroantropocentrismului, in care Europa a fost acel " buric al pamantului ". Eu consider ca sistemul nu a fost niciodata hegemonic, indiferent daca vorbim de Franta napoleoniana, Imperiul Britanic in epoca victoriana ori America contemporana. Sistemul a variat intre anumite polaritati regionale de tip bi ( in schema primus inter pares ), ce s-au reflectat in sistemul global SUA vs. URSS deoarece anterior lumea nu era atat de conectata ca in epoca nucleara ce intrezarea fenomenul globalizarii. Romania ce a fost in istoria ei moderna ( implicit si contemporana )  de cele mai multe ori fortata sa se alinieze decat ca si-a decis singura soarta, joaca si azi un joc ce mie imi sugereaza ca il putem numi contra interesului national. Odata ce am stabilit ca mergem de partea puterii hegemonice, ce oricum simte cum dualismul sino-rus il contrabalanseaza tot mai pregnant,ceea ce demonstreaza eludarea hegemoniei, nu am stiut sa ne jucam si negocia interesele. Pai daca Ungaria devine pe zi ce trece tot mai orientata spre neo-putinism insa are o vizibilitate mai buna pe malurile Potomacului, spune multe unde ne situam... adica la limita vizibilului pe tabloul geo-politic... noi jucam cu obstinatie  o " Ucraina independenta " uitand total ca avem teritorii neaos romanesti in aceasta constructie artificiala numita Ucraina. In interiorul UE vocea noastra este de a aproba viziunea americana asupra Europei, necerand nimic, deoarece cine uita ca politica inseamna in primul si in ultimul rand interesul national, nu remarc ce beneficii concrete avem prin acest pro-americanism aproape agresiv as putea spune. Si problema nu o constituie obedienta fata de Statele Unite, ci lipsa obtinerii unor beneficii concrete, vizibile din aceasta orientare. Celebra axa Washington-Londra-Bucuresti basesciana a dat rezultate slabe, nu mai departe de abordarea autoritatilor britanice legat de romanul pripasit prin Albion ori punerea Romaniei in coada unor tiranii arabe ca cea Saudita ori din Bahrein care sunt eligibile la Washington pe cand noi avem parte de zambete de complezanta, incurajari si dojeni uneori. Pai daca dupa zece ani de Basescu, Romania va intra pe mana lui Ponta o vina majora o va avea si America, deoarece e clar ca randasul roman e satul de atitudinea americana. Mai pro- America decat regimul Basescu nu sunt multe natiuni in vechea si noua Europa, ca sa-l parafrazez pe un vechi functionar de la Washington, insa feed-back-ul nu a avut aceeasi masura... bineinteles dupa opinia mea.
  Noua Ordine Mondiala va fi un joc in care China si Rusia vor fi obligate sa joace in aceeasi echipa, America va marsa pe exceptionalismul si pragmatismul sau... insa tre sa nu uite ca marile rivale au invatat-o pe de rost... iar Romania va trebui sa aiba curaj in a-si obtine interesele indiferent la ce curti va face anticamera.

FURTUNA CE VINE

   Memorabile au ramas cuvintele lui Winston Churchill ce acum aproape 70 de ani cu o premonitie sumbra anunta la Fulton in Statele Unite " cortina de fier " ce avea sa acopere acea parte de Europa ce incapea sub hlamida sovietica.
   A mai ramas doar o saptamana pana cand Romania va schimba macazul, adica Traian Basescu va parasi ... peste vreo doua luni mai exact... Cotroceniul, iar lupta pentru instalarea noului locatar va fi in proportie covarsitoare intre Klaus Johannis si Victor Ponta, deoarece restul sunt  "ogari " ca si in cursele de atletism, adica acei atleti ce alearga doar sa duca trena, ritmul si tempoul sustinut alert, neavand sansa si consistenta pentru victorie. Bineinteles ca  in orice exercitiu electoral partizanatele merg de la bunul simt pana la fanatisme de cele mai multe ori nejustificate lasand la final crema... adica acei care au interese directe ca persoana ce o sustin sa iasa la final pe esichier in postura de vainqueur. Acei vanitosi care in strafundul lor s-au vazut in postura de a participa la electiuni, nerealizand ca sansele lor sunt identice ca de exemplu o fufa gen Oana Zavoreanu sa ajunga presedintele planetei Marte, s-au aruncat in vartej... si pornind de la ridicolul situatiei ca Vadim Tudor si Ghiuri Funar sa lupte sub stindardul revendicat de ambii ai aceleiasi formatiuni, trecand la execrabila situatie in care minoritatea maghiara impune nu unul ci doi candidati, ori Macovei la fel de insipida ca un suc citric, Dan Diaconescu in postura de candidat al omului ce se incalzeste la focul din tomberonul stradal, lasand  la final " greii " mai ales de cap Melescanu, Tariceanu si Cleopatra politicii romanesti, madam Udrea. Au mai ramas ceva nume, care chiar nu merita atentia, este dincolo de ridicolul ridicolului astfel ajung sa ma exprim tautologic, insa cei pomeniti nu sunt foarte departe de situatia exprimata, doar ca ei au o imagine mai vizibila ori sustinerea unui partid. Raman la convingerea ca cei mai buni candidati ai dreptei au ramas pe tusa, cum se spune... astfel ca domnii Antonescu si Cristian Diaconescu stau acasa si probabil suspina ca nu sunt acolo in prim-planul momentului.
  Revin la cei doi, care cum spuneam vor duce lupta finala, asta daca nu cumva Doamne fereste domnul Johannis va avea problema incompatibilitatii bagand alianta ACL intr-o criza profunda, insa daca ei vor fi corifeii zilei de 16 noiembrie va fi ziua in care Romania va intra intr-o noua era. Si chiar nu vad nicio exagerare, deoarece privindu-i pe cei doi si comparandu-i cu cel ce va intra in manualele de istorie, adica T. Basescu, diferenta este net vizibila foarte mare intre personalitatea, stilul etc lor si a predecesorului. Nu incerc sa fac analize exhaustive ale programelor celor doi, insa doresc sa folosesc precedente si sa trag acel semnal de alarma ca si in celebrele cuvinte ale batranului leu britanic. Privind in curtea PSD adica partidul ce de mai bine de doi ani guverneaza Romania, nu gasesc alte cuvinte decat groaza ce ma cuprinde in cazul ca vom fi condusi de domnia sa Mister Nicio Realizare. Faptul ca pretul la un lucru de stricta necesitate, nu de lux, este cel mai mare in UE adica benzina, faptul ca nu am vazut niciun jucator global ( multinationala ) sa vina sa faca investitii ce ar fi dus la crearea a minimum cateva zeci de mii de locuri de munca, faptul ca tineri sub treizeci de ani doar in virtutea ca tata e mare mahar in partid sunt parte in consilii de administratie, agentii guvernamentale etc, iar capabilitati ale tarii isi trag oscioarele prin cine stie ce targ de tara, faptul ca marea coruptie din acest partid o vedem zilnic pe micile ecrane, ori ca nea Adi Nastase a revenit in forta, el ce a fost ca si tavalugul mongol prin ruinarea economiei nationale, faptul ca partidul-stat atribuie bani in moduri explicite doar clientelei de partid, reprezinta tot atatea repere in a-mi inocula groaza pomenita si a ma pune sa gandesc la a cere azil chiar intr-o tara naruita de marasmul momentului, ebola. Furtuna ce o intrevad ma duce cu gandul la lucruri lugubre cum am simtit intr-o zi, gandindu-ma ca fiind pe trecerea de pietoni, masina unui membru important din teritoriu al PSD m-ar lovi si unica punitie ce i s-ar imputa ar fi faptul ca pietonul era neatent. Nu doresc sa inoculez panica in randul cititorului, insa cred ca daca PSD-ul va lua haturile la Cotroceni, vom asista la cea mai mare migratie din istoria Romaniei, migratie in care milioane de romani vor purcede in cele patru colturi ale rozei vanturilor. Eu unul, nu mai vad nicio perspectiva, cu toata apartenenta la familia euro-atlantica cred ca vom fi acel stat esuat, care va trai ca si copilul de la casa de copii, renegat dar tolerat in societate. Furtuna ce va veni va fi una de lunga durata, deoarece dupa anii infructuosi ai acestei domnii vor fi necesari altii pentru a repara. Ma prevalez de precedent si cel mai concludent de guvernarea in exercitiu, iar orice om onest nu cred ca poate sa-mi ofere contraargumente pertinente nu sloganuri ieftine ce prind la cei cu intelect mediocru. In acest caz, o cortina de fier se va lasa deasupra vechi Dacii, iar omul de rand, palmasul nu va mai avea alternative, va fi prizonier in propria-i tara, deoarece nu vor pleca chiar toti, va asista la reintoarcerea istoricelor regimuri fanariote de trista amintire, cand tara era spoliata de domnitori ce se succedau unul altuia si au lasat sintagma de sugatori venali ai avutiei nationale... caci ce sunt altceva Nastase, Voiculescu etc ? decat urmasi demni ai acelor fanarioti... vor fi unii ce vor obiecta ca fanariotii erau alogeni, cu atat mai mult mon-cher ca macar erau straini de neam si nu le pasa de trogloditul national.
   Sa dau o mica satisfactie si celui mai fanatic dintre detractorii potentiali a ceea ce am asternut aici, bineinteles ca domnul Johannis nu va fi Mesia, sa ne trezim peste noapte ca vom trai ca in Norvegia, insa cel putin cred ca vom asista macar la ... Romania bunului simt.

IPOTEZA CU IZ VERIDIC

   Doborarea cursei de linie ce ducea din Tarile de Jos spre Malaezia in survolul sau nefericit pe deasupra freneticei Ucraine, 295 de victime ce visau la o vacanta de vis, s-a incheiat cu o enigma... pana la urma. Cine au fost vinovatii ?
  Comunitatea internationala, condusa de tarile occidentale a indreptat din primul moment degetul spre Rusia putiniana, doar in virtutea escaladarii secesioniste din acea parte a Ucrainei. Lucrurile par ca sunt mai complexe, iar daca facem o analiza pertinenta a unor dezvaluiri recente am putea sa tindem sa credem un aspect pe care l-am sustinut din primul moment. Cine avea cel mai mare interes ca in zona anatema sa cada asupra separatistilor pro-rusi si bineninteles in extenso spre adevaratul beneficiar al crizei dupa opinia vesticilor ce oricum creasera premizele incidentelor de pe Maidanul kievean, ati inteles desigur ca e vorba de Rusia, decat Ucraina ce intrase in disolutie statala ? Iata ca un concurs de imprejurari, adicatelea vocea unor experti citate in ziarul The New Straits Times, ziar de limba engleza din Malaezia, vin cu dezvaluiri ce unora li s-ar parea drept senzationale. Acolo se spune ca o racheta aer-aer plus tirul concertat al unui avion militar de vanatoare Suhoi-25 ce era in "umbra" nefericitilor din avionul Boeing MH-17 ar fi de fapt autorul, nicidecum  sistemul de rachete BUK operat de la sol de militiile sau separatistii, numitii cum doriti, pro-rusi. Vocile ce s-au exprimat in articolul din publicatia malaeziana sustin ca alaturi de racheta aer-aer o salva de calibrul 30 mm ce s-au regasit in gaurile de gloante in partile de fuselaj recuperate la sol explica de fapt lipsa atacului cu sistemul de rachete. " Un BUK-M1, cu focosul sau de 70 de kilograme, ar fi fost de ajuns sa doboare avionul, fara sa fie nevoie sa-l mai termine cu armele" preciza o sursa care elucida prezenta gaurilor de cartuse din fuselaj. Su-25 zboara pana la altitudinea de 7620 metri si avand in dotare un tun de calibrul 30 mm, era in " umbra " Boeingului ce survola spatiul aerian undeva la 10 000 de metri, zona de croaziera a avioanelor civile in general. " Unele sectiuni prezentau tipare de impact specific schijelor provenite de la detonarea unui focos de proximitate, in timp ce altele prezentau urme grupate precis, corespunzatoare unui tir de artilerie" spunea unul din experti, ceea ce confirma si ce sustinea ulterior doborarii Boeingului, ministrul Apararii din Rusia ca Su-25, din dotarea Fortelor Aeriene din Ucraina era in " umbra " ba mai mult centrul de monitorizare Rostov a confirmat prin captura video prezenta umbrei. Ce a ramas ciudat in privinta zborului a fost faptul ca sistemul de control aerian rus a constata o deviere de 14 kilometri de la coridorul initial in interiorul spatiului aerian ucrainean, iar aceasta deviere nu ar fi putut avea loc fara directionarea controlorilor de trafic ucraineni, mai mult radarele rusesti au sesizat si activarea Fortelor Aeriene din Ucraina, exact in momentul survolului cursei MH-17.
  Serviciul de Securitate al Ucrainei a confiscat casetele cu inregistrarea transmisiei aer-sol dintre Boeing si controlorii de trafic imediat dupa incident, nepunandu-le la dispozitia investigatorilor. Plus ca anumite rapoarte media au furnizat stirea ca celebrele cutii negre ale avionului doborat nici pana in ziua de azi nu au fost date publicului cu informatiile continute.
   Ipoteza vehiculata, ce aduce probe cred ca destul de pertinente, cu toate ca nu ma pot erija in a spune ca sunt un specialist, insa imi confirma ceea ce din primul moment am sustinut-o. Cine avea cel mai mult nevoie de un astfel tip de incident, macabru pana la urma, iar daca am lasa firul imaginatiei sa curga am ajunge la celebra teorie a conspiratiei cu Turnurile Gemene, unde se spune ca Statele Unite aveau nevoie de o drama cu impact emotional puternic pentru a declansa cruciada din Orient. Dar aceasta este alta poveste, a istoriei recente.
  Ramane inca misterul legat de aceasta tragedie contemporana, dar consider ca principalul ei beneficiar este Ucraina.

AMERICA... DE RASUL CHINEI

   Incidentul de la Ferguson, din statul federal Missouri, in care un tanar afro-american a fost ucis de catre un politist, ce vine in continuarea unui incident similar petrecut in urma cu un an in Florida, cand un membru al protectiei civile a impuscat mortal un adolescent tot de culoare Trayvon Martin, in ambele cazuri aparatorii legii fiind albi iar victimele de culoare, au dat apa la moara unei racile vechi a societatii americane... rasismul.
  Cu toate ca a trecut mai bine de jumatate de secol, de cand in Statele Unite au fost adoptate Legile drepturilor civile, aceasta meteahna persista iar celebrul speech al lui Martin Luther King " Am un vis " se pare ca in multe aspecte a ramas tot un vis. Pe baza unor dovezi indubitabile, cu toate ca acum 60 de ani Curtea Suprema anula segregatia rasiala in scoli, ea este inca vizibila in ochii multor vizitatori straini. Un exemplu elocvent al perpetuarii maladiei cronice a rasismului il reprezinta procentul de 70 la suta dintre afro-americani care sustin ca sunt tratati mai putin corect de catre politie, tribunale, scoli ori alte institutii importante de stat. Protestele de la Ferguson, unde 21 000 de locuitori sunt de culoare insa primarul si cinci din cei sase membri ai Consiliului Local sunt albi iar din efectivul de 53 de politisti 50 sunt deasemenea albi spune multe, dar nu suficient, mai ales daca rememoram cuvintele primului presedinte afro-american din istoria Statelor Unite, care in urma cu un an la incidentul floridian, cand cel ce-l omorase pe T. Martin fusese achitat de o instanta de judecata spunea... " Si eu puteam fi Trayvon Martin ". Faptul ca strazile au fost impanzite de vehicule blindate, politisti inarmati ca de razboi, gaze lacrimogene si cocktailuri Molotov, dau imagistici suprarealiste de republici sud - americane din perioada neagra a epurarilor contra stangii de falangele Condorilor, insa eroare, toate s-au petrecut in flamboianta republica a democratiei autentice. Atat de socanta a fost situatia incat presedintele a trebuit sa-si intrerupa vacanta iar procurorul general al Statelor Unite, Eric Holder declara stupefiat ca " intr-un moment in care trebuie restabilita increderea reciproca intre populatie si fortele de ordine, ma ingrijoreaza profund sa vad ca se intervine cu arme si vehicule militare pe strazi. Semnalul transmis de politie este gresit ". Faptul ca la Ferguson albii sunt minoritari absoluti, insa fac legea, a fost amplu reflectat de catre purtatorul de cuvant Lexer Quamie, a " Leadership Conference on Civil and Human Rights " reunind mai multe organizatii de aparare a drepturilor civice, in care spunea ca situatia reprezinta un dezechilibru de reprezentare insa puncta si aspectul funest in care politia a ucis persoane de culoare neinarmate ce ulterior au fost exonerate de orice culpa. Halal democratie, am putea spune chiar si noi din Romanica noastra ! America este prada unui stereotip frecvent in care barbatii de culoare constituie o amenintare continua la care politia trebuie sa tina haturile bine pentru a nu degenera, drept dovada ca anul trecut la Ferguson 92 la suta din perchezitiile efectuate si 93 la suta din cazurile de retinere in trafic a conducatorilor de autovehicule erau eminamente de culoare, cu toate ca finalmente s-a constatat ca frecventa delictelor era de 34 la 22 la suta in favoarea albilor :) . Fenomenul nu constituie o exceptie, se pare ca e constant la nivelul intregii Uniuni, ca de exemplu la New-York perchezitiile de rutina efectuate de politie pietonilor se cadreaza in general pe hispanici si afro-americani. Procentual, in anul scurs doar 13 la suta din 200 000 de perchezitii au vizat persoane albe. Aceiasi doamna Quamie spunea ca " parintii tinerilor de culoare se tem in permanenta ca politia i-ar putea sicana, maltrata sau aresta fara motiv pe copii lor " . Studii sociologice au relevat ca afro-americanii traiesc mai rau ca in urma cu 20 de ani , ca sunt discriminati in toate domeniile, rata somajului este dubla in comunitatea lor, venitul familiilor cu o treime mai mic decat media nationala, traiesc de trei ori mai mult in situatii paupere si sunt impatrit mai des condamnati la inchisoare decat concetatenii albi.
    Presa, acea a patra putere in stat, cum eufemistic o lauda regimurile democratice, cultiva la nivelul intregii Americi un mit indeobste ireal, in care segregarea rasiala este o parte din istorie, adica din trecut, insa relevantza, amploarea violentei si impactul international scot in evidenta racila sus pomenita iar cuvintele militantului afro-american pentru drepturi cetatenesti, John Lewis in chiar momentul fierbinte al evenimentului de la Ferguson spun totul ; " Aici nu suntem in China, nici in Rusia, nici in Congo. Suntem in Statele Unite ale Americii ".
   Toate aceste evenimente puse cap la cap, au dat acea apa la moara incat, Republica Populara China prin al sau Raport anual privind respectarea drepturile omului in Statele Unite, mentiona ca discriminarea rasiala este o problema importanta a societatii americane, astfel ca ne vedem pusi in a zambi vazand cum China comunista si criticata," a pus " la punct America.

NOSTALGIA DICTATORILOR

   Ce poate fi mai interesant, mai ciudat insa in aceeasi masura sa lase multiple semne de intrebare, ca in urma rasturnarii venalului Sadam Hussein in extenso Ceausescu daca doriti, sa constatam ca sunt regretati mai mult sau mai putin de esantioane largi ale populatiei din tarile lor ?
  Sadam, ce preluase puterea in urma unui puci din 1979, conducea Partidul Baath ( Renasterea - in araba ) de orientare socialista, revolutionara, seculara ( laica ) si  panaraba reprezenta totusi un regim autoritar mai mult decat unul dictatorial. Pe perioada aproximativ a unui sfert de secol cat a condus vechea Mesopotamie, Irakul a beneficiat de o stabilitate politica, a modernizat tara cu toate ca opozitia interna si externa era suficient de puternica pornind de la intentia de autonomie ba chiar de independenta a kurzilor pana la neintelegerile dintre comunitatile shiite si sunnite, iar in plan extern dincolo de conflictul purtat vreme de opt ani cu regimul ayatolah al Iranului, ori sicanele israeliano- occidentale sau suspiciunea monarhiilor conservatoare arabe vis-a-vis de un stat arab laic. Irakul lui Sadam a nationalizat industria petroliera, a dus o campanie puternica la nivel national de alfabetizare, a dat femeilor posibilitatea de a lucra in guvern si industrie si alte drepturi, mai mult scolarizarea si spitalizarea fiind gratuite. Aici, in anumite puncte regimul Sadam este congruent cu regimul Ceausescu, ceea ce poate justifica aspectele poate firesti ale nostalgiilor. Alte aspecte care dau apa la moara in regretele dupa timpurile lui Sadam au fost masiva electrificare, nivelul de viata a populatiei rurale a crescut intr-un mod simtitor prin acordarea de subventii de la buget si introducerea mecanizarii pamantului, improprietarirea taranilor si crearea de cooperative agricole unde profitul era impartit intre cei ce lucrau pamantul. Ba mai mult, in timpul conflictului cu vecinul Iran, a fost intr-o alianta de consistenta cu America, ce-i oferea armament modern pentru a stopa tavalugul revolutionar shiit din Persia. Fiind o zona turbulenta, am numit Orientul Mijlociu, Sadam nu putea duce decat o politica de forta atat in interior cat si pe plan extern, astfel ca diferite tipuri de abuz au fost inerente variind ca intensitate functie de problematica respectiva. La fel si Ceausescu traind intr-o lume complexa a trebuit sa jongleze, dincolo de ideologie cu situatii la fel de complexe atat intern cat si extern, asa ca eticheta dictatoriala a venit cumva de la sine.
  Ironia sortii face ca la 8 ani dupa caderea regimului Sadam, statul islamic ori califat, ce bantuie Irakul si Siria, ce prin amploarea sadismului si atrocitatilor ce le face in randul civililor crestini ori shiiti, a ingrozit comunitatea internationala ceea ce a facut ca privind retrospectiv sa vada Irakul lui Sadam ca o oaza de stabilitate, de civilitate... atat cat era... de progres si de existenta unei statalitati puternice incontestabile. Actualmente Irakul este un stat aflat in pragul unei disolutii evidente, cu enclava kurda in nord, un guvern execrabil format din shiiti, plus islamistii autoproclamatului califat, acest ISIS ce cum spuneam da batai de cap intregii comunitati internationale din Rusia pana in America via UE. O privire de ansamblu aruncata asupra Irakului actual, lasat in " democratie " :) de catre Statele Unite dovedeste ca nimic nu este mai fals decat ocuparea si transformarea lui intr-o tara nesigura, saraca, corupta, plina de atentate si separatisme, cu lupte intre etnii si factiuni religioase. Astfel se demonstreaza imberbitatea fostei administratii de la Washington ce a cheltuit cateva trilioane !!! de dolari pe o campanie dezastruoasa, ce a dus in haos o zona de interes global, datorita zacamintelor petroliere, totul din ambitia dezlanata a unor politicieni slabi, care in spatele bunelor intentii au adus in prim plan acest monstru numit ISIS.
 Nu intentionez in al glorifica pe Sadam, ci asa cum spuneam, este o ironie a sortii, si una tragica, ca prin rasturnarea unui rau mai mic si necesar cum era in cazul de fata, sa te trezesti ca ai deschis un fel de cutie a Pandorei. Similitudinile cu regretul fata de Ceausescu se intretes printre randuri, cert este ca nostalgia dictatorilor, are suficiente argumente pro, incat se reajunge la vechea dilema intre libertate si siguranta, ce a pus pe jar mintile filosofilor inca de la Platon.

BANCUL VIETII

   In prima zi, Dumnezeu a creat cainele si i-a zis :
- In fiecare zi sa stai in usa casei si sa latri la oricine intra in casa sau trece prin fata ei. Pentru asta iti dau 20 de ani de viata.
  Cainele a raspuns :
- E prea mult pentru a sta si a latra. Ce-ar fi sa-mi dai doar zece ani si sa-i pastrezi pe ceilalti zece ?
Si Dumnezeu a fost de acord.
A doua zi, Dumnezeu a creat maimuta si i-a zis :
- Inveseleste-i pe oameni cu maimutarelile tale si fa-i sa rada. Pentru asta iti dau o viata de 20 de ani.
 Maimuta a zis :
- Sa ma maimutaresc vreme de 20 de ani ? Asta-i destul de mult ! Ce-ar fi sa-ti dau 10 ani inapoi, cum a facut si cainele ?
Si Dumnezeu a fost de acord.
A treia zi, Dumnezeu a creat vita si i-a zis :
- Tu sa mergi toata ziua pe camp cu taranul, sa suferi de arsita soarelui, sa ai vitei si sa dai lapte, sa poti intretine familia taranului. Pentru asta, iti dau 60 de ani de viata.
Vita a raspuns :
- Asta e o viata destul de grea. Ce-ar fi sa pastrez 20 si sa-ti inapoiez 40 ?
Si Dumnezeu a acceptat si de aceasta data.
In ziua a patra, Dumnezeu l-a creat pe om si i-a zis :
- Mananca, dormi, casatoreste-te si bucura-te de viata. Pentru asta iti dau 20 de ani.
Dar omul a zis :
- Numai 20 de ani ? Este posibil sa-mi dai mie cei 20 de ani ai mei, cei 40 pe care ti i-a inapoiat vita, cei 10 de la maimuta si 10 de la caine, pentru a avea o viata de 80 de ani ?
- Sigur ! a zis Dumnezeu, tu ai cerut-o !
Acesta este deci motivul pentru care in primii 20 de ani mancam, dormim, ne jucam si ne distram. Urmatorii 40 de ani muncim ca vitele in soare, ca sa ne intretinem familiile. Dupa care ne maimutarim timp de 10 ani, ca sa ne bucuram nepotii, iar ultimii 10 ii petrecem pe prispa casei, latrand la toata lumea.
Acum viata v-a fost explicata.

ROMANIA IN DEMOCRATIE

   Acum, cand am intrat in linie dreapta spre ceea ce va harazi soarta alegerilor prezidentiale Romaniei in urmatorii ani buni, ceea ce va si schimba multe aspecte ale societatii, nu umbreste o circumstanta mult mai agravanta a ceea ce ni se spune si inoculeaza ca ar reprezenta democratia in Romania.
  Recentul scandal si in derulare, numit asa ca un eufemism emblematic " Afacerea Microsoft " si gandul imi zboara invariabil la denuntul ce-l facea cu mai bine de un secol in urma, stralucitul jurnalist care a fost Mihai Eminescu, la un scandal oarecum similar al vremii " Afacerea Stroussberg "... scandal de coruptie in care suspusii zilelor de atunci au fost implicati intr-o speta ce pastreaza anumite similitudini cu actuala. Cum spuneam si reiterez, batand la usa intrarea pe firmament a unui nou locatar la Cotroceni, din cei 14 !!! ce s-au pus in joc pentru a accede in postura de urmatorul conducator al Romaniei, stau si ma gandesc unde anume incepe ... daca cumva exista... democratia in Romania. Fiind la distanta de un sfert de secol, de la implantarea unui nou regim politic l-am numit democratie, ce anume defineste si cum putem accepta ca ea exista, ba mai mult a si fost asimilata la nivel de institutii, societate civila si ajungand la trogloditii soartei ? Cand intr-o proportie de 98%, si nu ma insel deloc, cetatenii acestei tari nu au vazut vreodata inaintea ochilor o suma de sa zic 100 000 de euro, darmite sa-i mai si posede, nu poti sa nu te... miri, crucesti ba mai mult, as spune sa ramai inmarmurit in fata ... nesimtire e un cuvant blajin... coruptiei endemice la toate nivelurile clasei politice. Cand am auzit de sumele pe care, si asta demonstreaza minciuna democratiei, le-au luat actorii clasei politice indiferent de partid am realizat ca intre termenul si perceptia a ceea ce se spune ca il reprezinta statul democratic si realitatea romaneasca, distanta este cel putin egala ca de la a accepta ca natural ori firesc mariajul intre o veverita si patronul marcii Adidas de exemplu... ca asa mi-a trecut acum prin minte. Daca onor clasa politica ar face un voiaj prin sumedenia de catune dispersate pe cuprinsul tarii, unde in multe locuri, bineinteles alaturi si de gospodarii trainice, se traieste exact ca in evul mediu, ce sa vorbim de asfalt, canalizare chestiuni ce in secolul nostru in lumea civilizata au trecut dincolo de banal, ar vedea amploarea stagnarii ori regresului unei tari ce in urma cu cateva decade construia avioane de linie cu motoare Rolls- Royce sau exporta platforme de foraj petrolier. Bineinteles, nu faptul ca globalizarea si delasarea clasei politice post-decembriste au ruinat economia nationala, ar constitui aspecte evidente ale lipsei democratiei, insa intr-un regim democratic unde se spune ca motorul societatii il constituie clasa de mijloc, unde statul de drept este regula si nu exceptia, unde coruptia este exceptia si nu regula, toate acestea par ca ar exista prin exceptie si nu ca regula generala. In Romania contemporana, definitoriu pentru a prezenta ideea conceptului de regim democratic a fost total balansata inspre  a ne capatui in spatele ori la umbra democratiei. Chiar deloc nu conteaza din ce partid al spectrului politic face parte cetateanul ce s-a aruncat in valtoarea jocului politic. Nu tu doctrina, nu tu interesul cetateanului, nu tu respectul legilor tarii ( luati descrierea in general, nu la modul absolut ) ci totul pentru capatuiala... doar traim in democratie... si uite asa ne-am trezit peste noapte ca onor clasa politica, asta privind doar sumele ce se vehiculeaza strict despre cazul Microsoft, este de fapt o clasa de nababi, de multimilionari, astfel ca ajung invariabil la conceptia marxista care denunta clasele, neprivindu-le atat politice cat exploatati si exploatatori. Cand bietul cetatean ce este remunerat fie si cu o suma decenta la o multinationala nu va vedea la finalul vietii calupul stivuit in fata ochilor de pomenita suma de 100 000 de euro, sa nu vorbesc de marea si adevarata masa de pauperi ce se tarasc prin viata la umbra unui venit de 300 de euro atunci cum sa nu fi oripilat, frustrat, nervos sa stai sa cugeti ... de fapt ce-o fi democratia si la ce-mi foloseste ? Probabil, doar probabil... va spune poporeanul... sunt liber sa vad cum sunt furat de actorul politic al democratiei. Cand deontologii de serviciu din presa, televiziune etc denunta " odiosul " regim anterior, adica cel comunist, uita sa ne spuna de exemplu ca niciun politician de nivelul unu, doi sau trei al vechiului regim comparandu-i cu actualii, nu traia in somptuoase vile ( nu una ci mai multe ), parcuri auto impresionante, concedii si copii scoliti doar in lumea buna, nemaipunand la socoteala ca pentru fraude de tipul celor actuale de coruptie la nivel inalt, verdictul era unul singur, subminarea statului si economiei nationale iar pedeapsa tot una - condamnarea la moarte. Suficiente voci vor striga la citirea acestei fraze ultime, insa privilegiile oferite de stat in locuinte etc, mergeau inapoi la protocolul de stat la finalul carierei. Evident ca cine priveste lucrurile in ansamblu intelege ca nu aceste aspecte reprezinta diferenta intre vechea si noua protipendada, insa a marsa si sustine ca suntem parte integranta a UE si NATO, ca suntem o democratie viabila este la fel de mincinos cu a crede ca hiena daca se plimba in umbra tigrului este si ea un tigru.
   Problematica instaurarii unei democratii reale in Romania contemporana, este nu la nivelul discursurilor sforaitoare ce parvin din partea establishmentului politic, nu, ea este o problema grava si va avea repercursiuni in urmatorii zeci de ani, insa daca cineva crede ca lucrurile pot si vor ramane asa sa retina ca in  '89 conducatorul de atunci al tarii spunea ca " socialismul a triumfat in Romania si niciodata capitalismul nu se va reintoarce numai cand va face plopul micsunele " insa omul nu era atat de prost pe cat unii il nesocotesc deoarece spunea ca " dupa ultimele cercetari ale geneticii s-ar putea sa fie posibil ".
   Aviz istoriei... in derulare

O ISTORIE UITATA

   Istoria contemporana e plina de fapte ori situatii mai putin sau chiar deloc cunoscute. O recenta aducere aminte a unei intamplari ce a avut loc in urma cu cateva decenii, mi-a dat apa la moara, ca sa  uzitez o pilda arhaica romaneasca, intamplare ce a avut loc in Turcia, tara ce este promovata... si chiar nu cunosc motivele si criteriile acestei promovari de catre... mai ales actuala guvernare.
  Se intampla in 1964, taman la Istanbul unde 50 000 de greci intr-un mod brutal au fost alungati pentru totdeauna din locuri unde vietuiau de peste 2000 de ani. Guvernarea musulmana reactionara, ultranationalista si conservatoare turca atunci ca si acum de altfel, au somat prin aparatul represiv al politiei, zecilor de mii de greci ce domiciliau la Stambul sa se prezinte pe baza unor liste aparute in presa, la sediile ei. Au fost acuzati ca inseala ??? statul turc au fost amprentati, li s-au blocat conturile bancare iar cireasa de pe tort a reprezentat-o ca in decurs de maxim 10 zile si minim 2 sa paraseasca Turcia. Aceste fapte nu le veti gasi in niciun manual de istorie al Turciei, cum de altfel nu gasim nici relatari despre pogromul sutelor de mii daca nu milioanelor de armeni si retineti, vorbim de doua popoare crestine, persecutate de acesti nemilosi slujitori ai lui Allah. Credeti ca prin absurd ca in eventualitatea teoretica in care califatul ismalic ce se intrezareste la orizont ar ameninta intr-un mod agresiv si cu mijloace puternice reunind miliardul musulman planetar batrana Europa, turcul ar fi solidar cu crestinul ? Am multe dubii, deoarece daca judecam istoria ori faptele pe termene scurte si nu in profunzime, nu o vom putea anticipa. Actualul presedinte turc este un islamist vopsit cu pensula sa dea bine in fata SUA si oarecum UE, insa am certitudinea ca viseaza la vechea glorie otomana. Revenind la intamplarea din secolul trecut, grecii ingroziti dupa cele ce le hotarasera destinul crud al sortii, au fost pusi in situatia umilitoare de a nu putea lua cu ei decat 20 dolari si o valiza cu maxim 20 de kilograme cu imbracaminte. Aceasta atitudine a guvernului turc reprezenta corolarul unor deportari ce incepusera in 1955, ce au continuat cu instigarea la ura contra grecilor, iar un exemplu il reprezinta campania din 1962 " Cetatene, vorbeste turceste ! " prin care li se interzicea folosirea in locuri publice a limbii materne. Un an mai tarziu, acelasi guvern demara o alta nesimtita campanie " Turcii cumpara numai de la turci ", anunturi ce se regaseau pe placute instalate pe zidurile caselor unde se stipula ca turcul sa nu intre in magazinele grecilor. Martie 1964 a fost punctul de fierbere, cand Ankara decidea sa denunte intelegerea si parteneriatul cu guvernul grecesc si in urma unui decret secret legifera excluderea a 50 000 de greci din Constantinopole ( Istanbul ). Li s-au confiscat imobilele, neavand voie sa le vanda, si nici astazi statul turc nu a inapoiat sau despagubit urmasii proprietarilor jefuiti, iar la granita greco-turca infamii turci verificau daca emigrantii aveau aur la ei si culmea inclusiv aurul dentar... retineti... li se extragea de un stomatolog la fata locului.
   Acestea sunt fapte mai putin ori deloc cunoscute, intamplate nu foarte de mult intr-o tara membra NATO, care cica este in Europa, geografic cel putin, are o trecere mai buna ca noi la Washington, par exemple, si are veleitati de cel putin putere regionala. Ma gandesc la bietii greci care chiar erau bastinasi in acele locuri, deoarece Troia lui Homer este cam la o aruncatura de bat distanta, astfel ca aveau cam trei mii de ani pe acele meleaguri. Facand o paralela, daca cumva vreun guvern al Romaniei dupa 1918 ar fi avut atitudini nu similare ci din directia respectiva cu aceasta minoritate secuie, maghiara... ca doar ei stiu ce sunt... ce au doar sa zicem o mie de ani de prezenta pe acilea, printre noi ce venim taman din epocile vechi ale pietrei si metalelor, ce reactii internationale am fi primit, la cati stalpi ai infamiei am fi fost supusi ? Ce se uita de cele mai multe ori, sau nu se vrea sa se vada, dincolo de exploatarea crunta de sute de ani a unei bune parti a Romaniei si Moldovei contemporane de catre acesti musulmani, il reprezinta faptul ca Basarabia niciodata dar niciodata nu ajungea in Imperiul Tarist fara atitudinea pasiva, dezinteresata mai bine zis cum ai da cuiva un cadou gen un trabuc etc a fostului Imperiu Otoman, care el e raspunzator de cedarea Basarabiei, nu taristii ca au cerut-o si obtinut-o. Retineti ca pentru alte raiale turcul a luptat la sange, insa Basarabia era ortodoxa ca rusul de altfel, iar Romania nu exista nici macar in imaginatia celor ce abia se nasteau si care la 1877-78 au infaptuit mica Romanie.
  Privind lucrurile in lumina realitatilor actuale, in politica regionala ce o construim, Turcia este constant oferita ca un mare prieten, aliat, partener economic, strategic etc, iar Rusia este blamata constant. Daca vrem doar sa facem jocul Washingtonului este ok, insa daca acelasi Washington ne tine la statutul de aliat gen Togo sau Leshoto, doar pentru a ingradi mai tare Rusia iar noua ni se cer si impun aliante nenaturale, asta aici in zona noastra bien-aussi nu aiurea, exact cum marsam total anapoda pe o Ucraina stabila bla-bla-bla, eu ca roman din popor ma intreb ce avantaje am ca insist pe Turcia, Ucraina cand privite fiind prin prisma regnului animal ele sunt maxim niste hiene parsive pe cand Rusia e un  falnic tigru... asa ca de ce am nevoie sa construiesc parteneriate nonsensice si mai mult sa-mi neg istoria infama cu acesti vecini, cand intr-o viziune pragmatica Rusia poate oferi cat zece Turcii, Ucraine sau cine-o mai fi ?
  Turcia, oricat o promoveaza nu stiu cine... poate de la Washington, poate din Bucuresti ori aiurea... nu are voie in imaginarul colectiv al poporului roman sa substituie toate nenorocirile, care pe o scara de la 1 la 10, sunt la plus 9 ca marsavii la adresa poporului nostru, fata de un minus 6 cate ni le-au facut rusii.

BARBARII IMPERIALISTI

   Doua momente mi-au dat imboldul necesar sa revin la o relativ recenta scoatere in evidenta a implinirii a o suta de ani de la Prima Conflagratie Mondiala. Atunci, in vara anului 1914 Europa traia o euforie de mai bine de 50 de ani de pace, prosperitate ceea ce a ramas in istorie ca " La Belle Epoque ". Cum spuneam despre acele momente, unul il reprezinta un documentar cu un nume sui-generis " Apocalipsa ", deoarece asta au facut imperiile momentului, ce intr-o frenezie nemaintalnita de la tavalugul mongol al ferocelui Ginghis, au decazut ori recazut la stadiul lor anterior de civilizatie... barbarismul. Cum am, sau as putea accepta ca toata gloria lasata de Descartes, Goethe, Shakespeare, Kant, Laplace etc,etc am dat doar cateva nume, sa fie data uitarii exact de urmasii lor directi, si numai si numai datorita ravnei imperialiste de a avea mai mult si mai mult au transformat o mare parte a omenirii in rugul apocalipsei? Toate acele divizioane germane, franceze, engleze, austriece, tariste ori otomane rand pe rand s-au dus la acel macel cantand, bravand ca in drum spre un picnic iar micile natiuni colaterale au fost si ele trase in acest marasm, iar de undeva dintr-un cocon veghea in expectativa capul imperialismului mondial, asteptand sa vada de partea cui inclina sortii coasa mortii. Ce este lamentabil, dezolant si dezamagitor il reprezinta faptul ca exact aceste natiuni ce se revendicau intr-un spirit al unui darwinism chiar si cel social, ca fiind cele mai civilizate cele mai avansate privind restul planetei chiar si tarile din conul de umbra european, ca pe niste pigmei, iar ele neprivind in propria ograda, si-au dat cu stangul in dreptul prin amploarea distrugerilor de toate naturile lasate in urma. Cum am putea pardona aceste natiuni ? chiar si la centenara implinita, care si actualmente au aproximativ un comportament identic insa cu un make-up ( fard ) mult mai bine conturat... asta asa ca noi ceilalti, pigmeii sa nu remarcam ca... in fata e vopsit gardul iar in spate-i leopardul. Imperialismul nu a disparut ci poate chiar s-a acutizat, insa acum el joaca sah, nu mai are lancea in mana ci un cal sau turn, insa intentiile au ramas nemodificate. America ce la finalul acelei apocalipse a devenit prima-donna secondata de anterioara, leul britanic ori fatarnica Franta, nemaivorbind de spiritul etern razboinic teuton si lasand in coada efectul... deoarece Rusia, exact ca in 1914 este efectul imperialismului, atunci prin declaratiile belicoase austriaco-germane alaturi de perfidia Albionului cu mentinerea echilibrului de putere avand aliat... e drept in expectativa... arier-garda yankee, unde tarul a mers de partea slaba - Balcanii, declansand caderea pietrelor de domino. Azi avem ceva aproximativ, cand NATO de la o alianta regionala contra unui inamic ce nu mai exista, am numit comunismul, inconjoara planeta rusa cu baze ceea ce face sa avem focare de tip Abhazia, Georgia, Moldova si mai nou rasaritul ucrainean - de facto rusesc.
    La data de 3 iulie anul curent a avut loc in Bundestagul german o solemnitate de comemorare a trecerii a o suta de ani de la izbucnirea Primului Razboi Mondial. La eveniment, presedintele Parlamentului German, Norbert Lammert alaturi de istoricul francez de origine germana :) Alfred Grosser au omagiat " sfarsitul militarismului " in Germania. Insa nu toata Europa este in asentiment, deoarece un istoric spunea intr-o revista franceza " Al Doilea Razboi Mondial s-a terminat, dar Primul mai dureaza inca " aici reiesind ca la nivel european nu exista o concordie vis-a-vis de cine anume este vinovat de declansarea lui, oarecum fiecare privind spre celalalt, drept dovada ca o initiativa a Frantei, tot din aceasta vara in care s-a incercat comemorarea la comun a atentatului de la Sarajevo pe data de 28 iunie nu a intrunit entuziasmul scontat, drept pentru care a cazut.
  Tragand linie si incercand sa invatam din greselile trecutului, pot sa concluzionez ca marile puteri la fel ca si atunci, si actualmente trag sfori, joaca duplicitat ( vezi recenta fandare a Germaniei spre Rusia dupa cazurile de spionita americana la Berlin ), deh!... realismul in relatiile internationale trece dincolo de orice aliante politice, militare sau de care mai vreti, dar mie inca imi raman vii in memorie imaginile grotesti ale sutelor de mii de victime, mutilati etc vazute in numitul documentar, unde natiunile cele mai civilizate ( aici las un mare semn de intrebare ) in dorinta sporiri puterii de orice fel a imperiilor lor ( numitile si republici, ca viziunile erau tot imperilaiste ) au decazut la stadiul cel mai josnic al barbariei umane si asta in mileniul doi dupa Hristos, cel pe care toate il invoca in a fi, ceea ce pretind ca le defineste... crestinismul.


realism - idee ( curent ) politica ce stipuleaza ca intre state exista permanent o competitie ceea ce le face sa se priveasca cu suspiciune. ( a nu fi confundat cu realismul, in sensul de ceva real, adevarat, indubitabil etc ).