Incidentul de la Ferguson, din statul federal Missouri, in care un tanar afro-american a fost ucis de catre un politist, ce vine in continuarea unui incident similar petrecut in urma cu un an in Florida, cand un membru al protectiei civile a impuscat mortal un adolescent tot de culoare Trayvon Martin, in ambele cazuri aparatorii legii fiind albi iar victimele de culoare, au dat apa la moara unei racile vechi a societatii americane... rasismul.
Cu toate ca a trecut mai bine de jumatate de secol, de cand in Statele Unite au fost adoptate Legile drepturilor civile, aceasta meteahna persista iar celebrul speech al lui Martin Luther King " Am un vis " se pare ca in multe aspecte a ramas tot un vis. Pe baza unor dovezi indubitabile, cu toate ca acum 60 de ani Curtea Suprema anula segregatia rasiala in scoli, ea este inca vizibila in ochii multor vizitatori straini. Un exemplu elocvent al perpetuarii maladiei cronice a rasismului il reprezinta procentul de 70 la suta dintre afro-americani care sustin ca sunt tratati mai putin corect de catre politie, tribunale, scoli ori alte institutii importante de stat. Protestele de la Ferguson, unde 21 000 de locuitori sunt de culoare insa primarul si cinci din cei sase membri ai Consiliului Local sunt albi iar din efectivul de 53 de politisti 50 sunt deasemenea albi spune multe, dar nu suficient, mai ales daca rememoram cuvintele primului presedinte afro-american din istoria Statelor Unite, care in urma cu un an la incidentul floridian, cand cel ce-l omorase pe T. Martin fusese achitat de o instanta de judecata spunea... " Si eu puteam fi Trayvon Martin ". Faptul ca strazile au fost impanzite de vehicule blindate, politisti inarmati ca de razboi, gaze lacrimogene si cocktailuri Molotov, dau imagistici suprarealiste de republici sud - americane din perioada neagra a epurarilor contra stangii de falangele Condorilor, insa eroare, toate s-au petrecut in flamboianta republica a democratiei autentice. Atat de socanta a fost situatia incat presedintele a trebuit sa-si intrerupa vacanta iar procurorul general al Statelor Unite, Eric Holder declara stupefiat ca " intr-un moment in care trebuie restabilita increderea reciproca intre populatie si fortele de ordine, ma ingrijoreaza profund sa vad ca se intervine cu arme si vehicule militare pe strazi. Semnalul transmis de politie este gresit ". Faptul ca la Ferguson albii sunt minoritari absoluti, insa fac legea, a fost amplu reflectat de catre purtatorul de cuvant Lexer Quamie, a " Leadership Conference on Civil and Human Rights " reunind mai multe organizatii de aparare a drepturilor civice, in care spunea ca situatia reprezinta un dezechilibru de reprezentare insa puncta si aspectul funest in care politia a ucis persoane de culoare neinarmate ce ulterior au fost exonerate de orice culpa. Halal democratie, am putea spune chiar si noi din Romanica noastra ! America este prada unui stereotip frecvent in care barbatii de culoare constituie o amenintare continua la care politia trebuie sa tina haturile bine pentru a nu degenera, drept dovada ca anul trecut la Ferguson 92 la suta din perchezitiile efectuate si 93 la suta din cazurile de retinere in trafic a conducatorilor de autovehicule erau eminamente de culoare, cu toate ca finalmente s-a constatat ca frecventa delictelor era de 34 la 22 la suta in favoarea albilor :) . Fenomenul nu constituie o exceptie, se pare ca e constant la nivelul intregii Uniuni, ca de exemplu la New-York perchezitiile de rutina efectuate de politie pietonilor se cadreaza in general pe hispanici si afro-americani. Procentual, in anul scurs doar 13 la suta din 200 000 de perchezitii au vizat persoane albe. Aceiasi doamna Quamie spunea ca " parintii tinerilor de culoare se tem in permanenta ca politia i-ar putea sicana, maltrata sau aresta fara motiv pe copii lor " . Studii sociologice au relevat ca afro-americanii traiesc mai rau ca in urma cu 20 de ani , ca sunt discriminati in toate domeniile, rata somajului este dubla in comunitatea lor, venitul familiilor cu o treime mai mic decat media nationala, traiesc de trei ori mai mult in situatii paupere si sunt impatrit mai des condamnati la inchisoare decat concetatenii albi.
Presa, acea a patra putere in stat, cum eufemistic o lauda regimurile democratice, cultiva la nivelul intregii Americi un mit indeobste ireal, in care segregarea rasiala este o parte din istorie, adica din trecut, insa relevantza, amploarea violentei si impactul international scot in evidenta racila sus pomenita iar cuvintele militantului afro-american pentru drepturi cetatenesti, John Lewis in chiar momentul fierbinte al evenimentului de la Ferguson spun totul ; " Aici nu suntem in China, nici in Rusia, nici in Congo. Suntem in Statele Unite ale Americii ".
Toate aceste evenimente puse cap la cap, au dat acea apa la moara incat, Republica Populara China prin al sau Raport anual privind respectarea drepturile omului in Statele Unite, mentiona ca discriminarea rasiala este o problema importanta a societatii americane, astfel ca ne vedem pusi in a zambi vazand cum China comunista si criticata," a pus " la punct America.
Wednesday, October 15, 2014
Friday, October 10, 2014
NOSTALGIA DICTATORILOR
Ce poate fi mai interesant, mai ciudat insa in aceeasi masura sa lase multiple semne de intrebare, ca in urma rasturnarii venalului Sadam Hussein in extenso Ceausescu daca doriti, sa constatam ca sunt regretati mai mult sau mai putin de esantioane largi ale populatiei din tarile lor ?
Sadam, ce preluase puterea in urma unui puci din 1979, conducea Partidul Baath ( Renasterea - in araba ) de orientare socialista, revolutionara, seculara ( laica ) si panaraba reprezenta totusi un regim autoritar mai mult decat unul dictatorial. Pe perioada aproximativ a unui sfert de secol cat a condus vechea Mesopotamie, Irakul a beneficiat de o stabilitate politica, a modernizat tara cu toate ca opozitia interna si externa era suficient de puternica pornind de la intentia de autonomie ba chiar de independenta a kurzilor pana la neintelegerile dintre comunitatile shiite si sunnite, iar in plan extern dincolo de conflictul purtat vreme de opt ani cu regimul ayatolah al Iranului, ori sicanele israeliano- occidentale sau suspiciunea monarhiilor conservatoare arabe vis-a-vis de un stat arab laic. Irakul lui Sadam a nationalizat industria petroliera, a dus o campanie puternica la nivel national de alfabetizare, a dat femeilor posibilitatea de a lucra in guvern si industrie si alte drepturi, mai mult scolarizarea si spitalizarea fiind gratuite. Aici, in anumite puncte regimul Sadam este congruent cu regimul Ceausescu, ceea ce poate justifica aspectele poate firesti ale nostalgiilor. Alte aspecte care dau apa la moara in regretele dupa timpurile lui Sadam au fost masiva electrificare, nivelul de viata a populatiei rurale a crescut intr-un mod simtitor prin acordarea de subventii de la buget si introducerea mecanizarii pamantului, improprietarirea taranilor si crearea de cooperative agricole unde profitul era impartit intre cei ce lucrau pamantul. Ba mai mult, in timpul conflictului cu vecinul Iran, a fost intr-o alianta de consistenta cu America, ce-i oferea armament modern pentru a stopa tavalugul revolutionar shiit din Persia. Fiind o zona turbulenta, am numit Orientul Mijlociu, Sadam nu putea duce decat o politica de forta atat in interior cat si pe plan extern, astfel ca diferite tipuri de abuz au fost inerente variind ca intensitate functie de problematica respectiva. La fel si Ceausescu traind intr-o lume complexa a trebuit sa jongleze, dincolo de ideologie cu situatii la fel de complexe atat intern cat si extern, asa ca eticheta dictatoriala a venit cumva de la sine.
Ironia sortii face ca la 8 ani dupa caderea regimului Sadam, statul islamic ori califat, ce bantuie Irakul si Siria, ce prin amploarea sadismului si atrocitatilor ce le face in randul civililor crestini ori shiiti, a ingrozit comunitatea internationala ceea ce a facut ca privind retrospectiv sa vada Irakul lui Sadam ca o oaza de stabilitate, de civilitate... atat cat era... de progres si de existenta unei statalitati puternice incontestabile. Actualmente Irakul este un stat aflat in pragul unei disolutii evidente, cu enclava kurda in nord, un guvern execrabil format din shiiti, plus islamistii autoproclamatului califat, acest ISIS ce cum spuneam da batai de cap intregii comunitati internationale din Rusia pana in America via UE. O privire de ansamblu aruncata asupra Irakului actual, lasat in " democratie " :) de catre Statele Unite dovedeste ca nimic nu este mai fals decat ocuparea si transformarea lui intr-o tara nesigura, saraca, corupta, plina de atentate si separatisme, cu lupte intre etnii si factiuni religioase. Astfel se demonstreaza imberbitatea fostei administratii de la Washington ce a cheltuit cateva trilioane !!! de dolari pe o campanie dezastruoasa, ce a dus in haos o zona de interes global, datorita zacamintelor petroliere, totul din ambitia dezlanata a unor politicieni slabi, care in spatele bunelor intentii au adus in prim plan acest monstru numit ISIS.
Nu intentionez in al glorifica pe Sadam, ci asa cum spuneam, este o ironie a sortii, si una tragica, ca prin rasturnarea unui rau mai mic si necesar cum era in cazul de fata, sa te trezesti ca ai deschis un fel de cutie a Pandorei. Similitudinile cu regretul fata de Ceausescu se intretes printre randuri, cert este ca nostalgia dictatorilor, are suficiente argumente pro, incat se reajunge la vechea dilema intre libertate si siguranta, ce a pus pe jar mintile filosofilor inca de la Platon.
Sadam, ce preluase puterea in urma unui puci din 1979, conducea Partidul Baath ( Renasterea - in araba ) de orientare socialista, revolutionara, seculara ( laica ) si panaraba reprezenta totusi un regim autoritar mai mult decat unul dictatorial. Pe perioada aproximativ a unui sfert de secol cat a condus vechea Mesopotamie, Irakul a beneficiat de o stabilitate politica, a modernizat tara cu toate ca opozitia interna si externa era suficient de puternica pornind de la intentia de autonomie ba chiar de independenta a kurzilor pana la neintelegerile dintre comunitatile shiite si sunnite, iar in plan extern dincolo de conflictul purtat vreme de opt ani cu regimul ayatolah al Iranului, ori sicanele israeliano- occidentale sau suspiciunea monarhiilor conservatoare arabe vis-a-vis de un stat arab laic. Irakul lui Sadam a nationalizat industria petroliera, a dus o campanie puternica la nivel national de alfabetizare, a dat femeilor posibilitatea de a lucra in guvern si industrie si alte drepturi, mai mult scolarizarea si spitalizarea fiind gratuite. Aici, in anumite puncte regimul Sadam este congruent cu regimul Ceausescu, ceea ce poate justifica aspectele poate firesti ale nostalgiilor. Alte aspecte care dau apa la moara in regretele dupa timpurile lui Sadam au fost masiva electrificare, nivelul de viata a populatiei rurale a crescut intr-un mod simtitor prin acordarea de subventii de la buget si introducerea mecanizarii pamantului, improprietarirea taranilor si crearea de cooperative agricole unde profitul era impartit intre cei ce lucrau pamantul. Ba mai mult, in timpul conflictului cu vecinul Iran, a fost intr-o alianta de consistenta cu America, ce-i oferea armament modern pentru a stopa tavalugul revolutionar shiit din Persia. Fiind o zona turbulenta, am numit Orientul Mijlociu, Sadam nu putea duce decat o politica de forta atat in interior cat si pe plan extern, astfel ca diferite tipuri de abuz au fost inerente variind ca intensitate functie de problematica respectiva. La fel si Ceausescu traind intr-o lume complexa a trebuit sa jongleze, dincolo de ideologie cu situatii la fel de complexe atat intern cat si extern, asa ca eticheta dictatoriala a venit cumva de la sine.
Ironia sortii face ca la 8 ani dupa caderea regimului Sadam, statul islamic ori califat, ce bantuie Irakul si Siria, ce prin amploarea sadismului si atrocitatilor ce le face in randul civililor crestini ori shiiti, a ingrozit comunitatea internationala ceea ce a facut ca privind retrospectiv sa vada Irakul lui Sadam ca o oaza de stabilitate, de civilitate... atat cat era... de progres si de existenta unei statalitati puternice incontestabile. Actualmente Irakul este un stat aflat in pragul unei disolutii evidente, cu enclava kurda in nord, un guvern execrabil format din shiiti, plus islamistii autoproclamatului califat, acest ISIS ce cum spuneam da batai de cap intregii comunitati internationale din Rusia pana in America via UE. O privire de ansamblu aruncata asupra Irakului actual, lasat in " democratie " :) de catre Statele Unite dovedeste ca nimic nu este mai fals decat ocuparea si transformarea lui intr-o tara nesigura, saraca, corupta, plina de atentate si separatisme, cu lupte intre etnii si factiuni religioase. Astfel se demonstreaza imberbitatea fostei administratii de la Washington ce a cheltuit cateva trilioane !!! de dolari pe o campanie dezastruoasa, ce a dus in haos o zona de interes global, datorita zacamintelor petroliere, totul din ambitia dezlanata a unor politicieni slabi, care in spatele bunelor intentii au adus in prim plan acest monstru numit ISIS.
Nu intentionez in al glorifica pe Sadam, ci asa cum spuneam, este o ironie a sortii, si una tragica, ca prin rasturnarea unui rau mai mic si necesar cum era in cazul de fata, sa te trezesti ca ai deschis un fel de cutie a Pandorei. Similitudinile cu regretul fata de Ceausescu se intretes printre randuri, cert este ca nostalgia dictatorilor, are suficiente argumente pro, incat se reajunge la vechea dilema intre libertate si siguranta, ce a pus pe jar mintile filosofilor inca de la Platon.
Wednesday, October 8, 2014
BANCUL VIETII
In prima zi, Dumnezeu a creat cainele si i-a zis :
- In fiecare zi sa stai in usa casei si sa latri la oricine intra in casa sau trece prin fata ei. Pentru asta iti dau 20 de ani de viata.
Cainele a raspuns :
- E prea mult pentru a sta si a latra. Ce-ar fi sa-mi dai doar zece ani si sa-i pastrezi pe ceilalti zece ?
Si Dumnezeu a fost de acord.
A doua zi, Dumnezeu a creat maimuta si i-a zis :
- Inveseleste-i pe oameni cu maimutarelile tale si fa-i sa rada. Pentru asta iti dau o viata de 20 de ani.
Maimuta a zis :
- Sa ma maimutaresc vreme de 20 de ani ? Asta-i destul de mult ! Ce-ar fi sa-ti dau 10 ani inapoi, cum a facut si cainele ?
Si Dumnezeu a fost de acord.
A treia zi, Dumnezeu a creat vita si i-a zis :
- Tu sa mergi toata ziua pe camp cu taranul, sa suferi de arsita soarelui, sa ai vitei si sa dai lapte, sa poti intretine familia taranului. Pentru asta, iti dau 60 de ani de viata.
Vita a raspuns :
- Asta e o viata destul de grea. Ce-ar fi sa pastrez 20 si sa-ti inapoiez 40 ?
Si Dumnezeu a acceptat si de aceasta data.
In ziua a patra, Dumnezeu l-a creat pe om si i-a zis :
- Mananca, dormi, casatoreste-te si bucura-te de viata. Pentru asta iti dau 20 de ani.
Dar omul a zis :
- Numai 20 de ani ? Este posibil sa-mi dai mie cei 20 de ani ai mei, cei 40 pe care ti i-a inapoiat vita, cei 10 de la maimuta si 10 de la caine, pentru a avea o viata de 80 de ani ?
- Sigur ! a zis Dumnezeu, tu ai cerut-o !
Acesta este deci motivul pentru care in primii 20 de ani mancam, dormim, ne jucam si ne distram. Urmatorii 40 de ani muncim ca vitele in soare, ca sa ne intretinem familiile. Dupa care ne maimutarim timp de 10 ani, ca sa ne bucuram nepotii, iar ultimii 10 ii petrecem pe prispa casei, latrand la toata lumea.
Acum viata v-a fost explicata.
- In fiecare zi sa stai in usa casei si sa latri la oricine intra in casa sau trece prin fata ei. Pentru asta iti dau 20 de ani de viata.
Cainele a raspuns :
- E prea mult pentru a sta si a latra. Ce-ar fi sa-mi dai doar zece ani si sa-i pastrezi pe ceilalti zece ?
Si Dumnezeu a fost de acord.
A doua zi, Dumnezeu a creat maimuta si i-a zis :
- Inveseleste-i pe oameni cu maimutarelile tale si fa-i sa rada. Pentru asta iti dau o viata de 20 de ani.
Maimuta a zis :
- Sa ma maimutaresc vreme de 20 de ani ? Asta-i destul de mult ! Ce-ar fi sa-ti dau 10 ani inapoi, cum a facut si cainele ?
Si Dumnezeu a fost de acord.
A treia zi, Dumnezeu a creat vita si i-a zis :
- Tu sa mergi toata ziua pe camp cu taranul, sa suferi de arsita soarelui, sa ai vitei si sa dai lapte, sa poti intretine familia taranului. Pentru asta, iti dau 60 de ani de viata.
Vita a raspuns :
- Asta e o viata destul de grea. Ce-ar fi sa pastrez 20 si sa-ti inapoiez 40 ?
Si Dumnezeu a acceptat si de aceasta data.
In ziua a patra, Dumnezeu l-a creat pe om si i-a zis :
- Mananca, dormi, casatoreste-te si bucura-te de viata. Pentru asta iti dau 20 de ani.
Dar omul a zis :
- Numai 20 de ani ? Este posibil sa-mi dai mie cei 20 de ani ai mei, cei 40 pe care ti i-a inapoiat vita, cei 10 de la maimuta si 10 de la caine, pentru a avea o viata de 80 de ani ?
- Sigur ! a zis Dumnezeu, tu ai cerut-o !
Acesta este deci motivul pentru care in primii 20 de ani mancam, dormim, ne jucam si ne distram. Urmatorii 40 de ani muncim ca vitele in soare, ca sa ne intretinem familiile. Dupa care ne maimutarim timp de 10 ani, ca sa ne bucuram nepotii, iar ultimii 10 ii petrecem pe prispa casei, latrand la toata lumea.
Acum viata v-a fost explicata.
Saturday, October 4, 2014
ROMANIA IN DEMOCRATIE
Acum, cand am intrat in linie dreapta spre ceea ce va harazi soarta alegerilor prezidentiale Romaniei in urmatorii ani buni, ceea ce va si schimba multe aspecte ale societatii, nu umbreste o circumstanta mult mai agravanta a ceea ce ni se spune si inoculeaza ca ar reprezenta democratia in Romania.
Recentul scandal si in derulare, numit asa ca un eufemism emblematic " Afacerea Microsoft " si gandul imi zboara invariabil la denuntul ce-l facea cu mai bine de un secol in urma, stralucitul jurnalist care a fost Mihai Eminescu, la un scandal oarecum similar al vremii " Afacerea Stroussberg "... scandal de coruptie in care suspusii zilelor de atunci au fost implicati intr-o speta ce pastreaza anumite similitudini cu actuala. Cum spuneam si reiterez, batand la usa intrarea pe firmament a unui nou locatar la Cotroceni, din cei 14 !!! ce s-au pus in joc pentru a accede in postura de urmatorul conducator al Romaniei, stau si ma gandesc unde anume incepe ... daca cumva exista... democratia in Romania. Fiind la distanta de un sfert de secol, de la implantarea unui nou regim politic l-am numit democratie, ce anume defineste si cum putem accepta ca ea exista, ba mai mult a si fost asimilata la nivel de institutii, societate civila si ajungand la trogloditii soartei ? Cand intr-o proportie de 98%, si nu ma insel deloc, cetatenii acestei tari nu au vazut vreodata inaintea ochilor o suma de sa zic 100 000 de euro, darmite sa-i mai si posede, nu poti sa nu te... miri, crucesti ba mai mult, as spune sa ramai inmarmurit in fata ... nesimtire e un cuvant blajin... coruptiei endemice la toate nivelurile clasei politice. Cand am auzit de sumele pe care, si asta demonstreaza minciuna democratiei, le-au luat actorii clasei politice indiferent de partid am realizat ca intre termenul si perceptia a ceea ce se spune ca il reprezinta statul democratic si realitatea romaneasca, distanta este cel putin egala ca de la a accepta ca natural ori firesc mariajul intre o veverita si patronul marcii Adidas de exemplu... ca asa mi-a trecut acum prin minte. Daca onor clasa politica ar face un voiaj prin sumedenia de catune dispersate pe cuprinsul tarii, unde in multe locuri, bineinteles alaturi si de gospodarii trainice, se traieste exact ca in evul mediu, ce sa vorbim de asfalt, canalizare chestiuni ce in secolul nostru in lumea civilizata au trecut dincolo de banal, ar vedea amploarea stagnarii ori regresului unei tari ce in urma cu cateva decade construia avioane de linie cu motoare Rolls- Royce sau exporta platforme de foraj petrolier. Bineinteles, nu faptul ca globalizarea si delasarea clasei politice post-decembriste au ruinat economia nationala, ar constitui aspecte evidente ale lipsei democratiei, insa intr-un regim democratic unde se spune ca motorul societatii il constituie clasa de mijloc, unde statul de drept este regula si nu exceptia, unde coruptia este exceptia si nu regula, toate acestea par ca ar exista prin exceptie si nu ca regula generala. In Romania contemporana, definitoriu pentru a prezenta ideea conceptului de regim democratic a fost total balansata inspre a ne capatui in spatele ori la umbra democratiei. Chiar deloc nu conteaza din ce partid al spectrului politic face parte cetateanul ce s-a aruncat in valtoarea jocului politic. Nu tu doctrina, nu tu interesul cetateanului, nu tu respectul legilor tarii ( luati descrierea in general, nu la modul absolut ) ci totul pentru capatuiala... doar traim in democratie... si uite asa ne-am trezit peste noapte ca onor clasa politica, asta privind doar sumele ce se vehiculeaza strict despre cazul Microsoft, este de fapt o clasa de nababi, de multimilionari, astfel ca ajung invariabil la conceptia marxista care denunta clasele, neprivindu-le atat politice cat exploatati si exploatatori. Cand bietul cetatean ce este remunerat fie si cu o suma decenta la o multinationala nu va vedea la finalul vietii calupul stivuit in fata ochilor de pomenita suma de 100 000 de euro, sa nu vorbesc de marea si adevarata masa de pauperi ce se tarasc prin viata la umbra unui venit de 300 de euro atunci cum sa nu fi oripilat, frustrat, nervos sa stai sa cugeti ... de fapt ce-o fi democratia si la ce-mi foloseste ? Probabil, doar probabil... va spune poporeanul... sunt liber sa vad cum sunt furat de actorul politic al democratiei. Cand deontologii de serviciu din presa, televiziune etc denunta " odiosul " regim anterior, adica cel comunist, uita sa ne spuna de exemplu ca niciun politician de nivelul unu, doi sau trei al vechiului regim comparandu-i cu actualii, nu traia in somptuoase vile ( nu una ci mai multe ), parcuri auto impresionante, concedii si copii scoliti doar in lumea buna, nemaipunand la socoteala ca pentru fraude de tipul celor actuale de coruptie la nivel inalt, verdictul era unul singur, subminarea statului si economiei nationale iar pedeapsa tot una - condamnarea la moarte. Suficiente voci vor striga la citirea acestei fraze ultime, insa privilegiile oferite de stat in locuinte etc, mergeau inapoi la protocolul de stat la finalul carierei. Evident ca cine priveste lucrurile in ansamblu intelege ca nu aceste aspecte reprezinta diferenta intre vechea si noua protipendada, insa a marsa si sustine ca suntem parte integranta a UE si NATO, ca suntem o democratie viabila este la fel de mincinos cu a crede ca hiena daca se plimba in umbra tigrului este si ea un tigru.
Problematica instaurarii unei democratii reale in Romania contemporana, este nu la nivelul discursurilor sforaitoare ce parvin din partea establishmentului politic, nu, ea este o problema grava si va avea repercursiuni in urmatorii zeci de ani, insa daca cineva crede ca lucrurile pot si vor ramane asa sa retina ca in '89 conducatorul de atunci al tarii spunea ca " socialismul a triumfat in Romania si niciodata capitalismul nu se va reintoarce numai cand va face plopul micsunele " insa omul nu era atat de prost pe cat unii il nesocotesc deoarece spunea ca " dupa ultimele cercetari ale geneticii s-ar putea sa fie posibil ".
Aviz istoriei... in derulare
Recentul scandal si in derulare, numit asa ca un eufemism emblematic " Afacerea Microsoft " si gandul imi zboara invariabil la denuntul ce-l facea cu mai bine de un secol in urma, stralucitul jurnalist care a fost Mihai Eminescu, la un scandal oarecum similar al vremii " Afacerea Stroussberg "... scandal de coruptie in care suspusii zilelor de atunci au fost implicati intr-o speta ce pastreaza anumite similitudini cu actuala. Cum spuneam si reiterez, batand la usa intrarea pe firmament a unui nou locatar la Cotroceni, din cei 14 !!! ce s-au pus in joc pentru a accede in postura de urmatorul conducator al Romaniei, stau si ma gandesc unde anume incepe ... daca cumva exista... democratia in Romania. Fiind la distanta de un sfert de secol, de la implantarea unui nou regim politic l-am numit democratie, ce anume defineste si cum putem accepta ca ea exista, ba mai mult a si fost asimilata la nivel de institutii, societate civila si ajungand la trogloditii soartei ? Cand intr-o proportie de 98%, si nu ma insel deloc, cetatenii acestei tari nu au vazut vreodata inaintea ochilor o suma de sa zic 100 000 de euro, darmite sa-i mai si posede, nu poti sa nu te... miri, crucesti ba mai mult, as spune sa ramai inmarmurit in fata ... nesimtire e un cuvant blajin... coruptiei endemice la toate nivelurile clasei politice. Cand am auzit de sumele pe care, si asta demonstreaza minciuna democratiei, le-au luat actorii clasei politice indiferent de partid am realizat ca intre termenul si perceptia a ceea ce se spune ca il reprezinta statul democratic si realitatea romaneasca, distanta este cel putin egala ca de la a accepta ca natural ori firesc mariajul intre o veverita si patronul marcii Adidas de exemplu... ca asa mi-a trecut acum prin minte. Daca onor clasa politica ar face un voiaj prin sumedenia de catune dispersate pe cuprinsul tarii, unde in multe locuri, bineinteles alaturi si de gospodarii trainice, se traieste exact ca in evul mediu, ce sa vorbim de asfalt, canalizare chestiuni ce in secolul nostru in lumea civilizata au trecut dincolo de banal, ar vedea amploarea stagnarii ori regresului unei tari ce in urma cu cateva decade construia avioane de linie cu motoare Rolls- Royce sau exporta platforme de foraj petrolier. Bineinteles, nu faptul ca globalizarea si delasarea clasei politice post-decembriste au ruinat economia nationala, ar constitui aspecte evidente ale lipsei democratiei, insa intr-un regim democratic unde se spune ca motorul societatii il constituie clasa de mijloc, unde statul de drept este regula si nu exceptia, unde coruptia este exceptia si nu regula, toate acestea par ca ar exista prin exceptie si nu ca regula generala. In Romania contemporana, definitoriu pentru a prezenta ideea conceptului de regim democratic a fost total balansata inspre a ne capatui in spatele ori la umbra democratiei. Chiar deloc nu conteaza din ce partid al spectrului politic face parte cetateanul ce s-a aruncat in valtoarea jocului politic. Nu tu doctrina, nu tu interesul cetateanului, nu tu respectul legilor tarii ( luati descrierea in general, nu la modul absolut ) ci totul pentru capatuiala... doar traim in democratie... si uite asa ne-am trezit peste noapte ca onor clasa politica, asta privind doar sumele ce se vehiculeaza strict despre cazul Microsoft, este de fapt o clasa de nababi, de multimilionari, astfel ca ajung invariabil la conceptia marxista care denunta clasele, neprivindu-le atat politice cat exploatati si exploatatori. Cand bietul cetatean ce este remunerat fie si cu o suma decenta la o multinationala nu va vedea la finalul vietii calupul stivuit in fata ochilor de pomenita suma de 100 000 de euro, sa nu vorbesc de marea si adevarata masa de pauperi ce se tarasc prin viata la umbra unui venit de 300 de euro atunci cum sa nu fi oripilat, frustrat, nervos sa stai sa cugeti ... de fapt ce-o fi democratia si la ce-mi foloseste ? Probabil, doar probabil... va spune poporeanul... sunt liber sa vad cum sunt furat de actorul politic al democratiei. Cand deontologii de serviciu din presa, televiziune etc denunta " odiosul " regim anterior, adica cel comunist, uita sa ne spuna de exemplu ca niciun politician de nivelul unu, doi sau trei al vechiului regim comparandu-i cu actualii, nu traia in somptuoase vile ( nu una ci mai multe ), parcuri auto impresionante, concedii si copii scoliti doar in lumea buna, nemaipunand la socoteala ca pentru fraude de tipul celor actuale de coruptie la nivel inalt, verdictul era unul singur, subminarea statului si economiei nationale iar pedeapsa tot una - condamnarea la moarte. Suficiente voci vor striga la citirea acestei fraze ultime, insa privilegiile oferite de stat in locuinte etc, mergeau inapoi la protocolul de stat la finalul carierei. Evident ca cine priveste lucrurile in ansamblu intelege ca nu aceste aspecte reprezinta diferenta intre vechea si noua protipendada, insa a marsa si sustine ca suntem parte integranta a UE si NATO, ca suntem o democratie viabila este la fel de mincinos cu a crede ca hiena daca se plimba in umbra tigrului este si ea un tigru.
Problematica instaurarii unei democratii reale in Romania contemporana, este nu la nivelul discursurilor sforaitoare ce parvin din partea establishmentului politic, nu, ea este o problema grava si va avea repercursiuni in urmatorii zeci de ani, insa daca cineva crede ca lucrurile pot si vor ramane asa sa retina ca in '89 conducatorul de atunci al tarii spunea ca " socialismul a triumfat in Romania si niciodata capitalismul nu se va reintoarce numai cand va face plopul micsunele " insa omul nu era atat de prost pe cat unii il nesocotesc deoarece spunea ca " dupa ultimele cercetari ale geneticii s-ar putea sa fie posibil ".
Aviz istoriei... in derulare
Tuesday, September 30, 2014
O ISTORIE UITATA
Istoria contemporana e plina de fapte ori situatii mai putin sau chiar deloc cunoscute. O recenta aducere aminte a unei intamplari ce a avut loc in urma cu cateva decenii, mi-a dat apa la moara, ca sa uzitez o pilda arhaica romaneasca, intamplare ce a avut loc in Turcia, tara ce este promovata... si chiar nu cunosc motivele si criteriile acestei promovari de catre... mai ales actuala guvernare.
Se intampla in 1964, taman la Istanbul unde 50 000 de greci intr-un mod brutal au fost alungati pentru totdeauna din locuri unde vietuiau de peste 2000 de ani. Guvernarea musulmana reactionara, ultranationalista si conservatoare turca atunci ca si acum de altfel, au somat prin aparatul represiv al politiei, zecilor de mii de greci ce domiciliau la Stambul sa se prezinte pe baza unor liste aparute in presa, la sediile ei. Au fost acuzati ca inseala ??? statul turc au fost amprentati, li s-au blocat conturile bancare iar cireasa de pe tort a reprezentat-o ca in decurs de maxim 10 zile si minim 2 sa paraseasca Turcia. Aceste fapte nu le veti gasi in niciun manual de istorie al Turciei, cum de altfel nu gasim nici relatari despre pogromul sutelor de mii daca nu milioanelor de armeni si retineti, vorbim de doua popoare crestine, persecutate de acesti nemilosi slujitori ai lui Allah. Credeti ca prin absurd ca in eventualitatea teoretica in care califatul ismalic ce se intrezareste la orizont ar ameninta intr-un mod agresiv si cu mijloace puternice reunind miliardul musulman planetar batrana Europa, turcul ar fi solidar cu crestinul ? Am multe dubii, deoarece daca judecam istoria ori faptele pe termene scurte si nu in profunzime, nu o vom putea anticipa. Actualul presedinte turc este un islamist vopsit cu pensula sa dea bine in fata SUA si oarecum UE, insa am certitudinea ca viseaza la vechea glorie otomana. Revenind la intamplarea din secolul trecut, grecii ingroziti dupa cele ce le hotarasera destinul crud al sortii, au fost pusi in situatia umilitoare de a nu putea lua cu ei decat 20 dolari si o valiza cu maxim 20 de kilograme cu imbracaminte. Aceasta atitudine a guvernului turc reprezenta corolarul unor deportari ce incepusera in 1955, ce au continuat cu instigarea la ura contra grecilor, iar un exemplu il reprezinta campania din 1962 " Cetatene, vorbeste turceste ! " prin care li se interzicea folosirea in locuri publice a limbii materne. Un an mai tarziu, acelasi guvern demara o alta nesimtita campanie " Turcii cumpara numai de la turci ", anunturi ce se regaseau pe placute instalate pe zidurile caselor unde se stipula ca turcul sa nu intre in magazinele grecilor. Martie 1964 a fost punctul de fierbere, cand Ankara decidea sa denunte intelegerea si parteneriatul cu guvernul grecesc si in urma unui decret secret legifera excluderea a 50 000 de greci din Constantinopole ( Istanbul ). Li s-au confiscat imobilele, neavand voie sa le vanda, si nici astazi statul turc nu a inapoiat sau despagubit urmasii proprietarilor jefuiti, iar la granita greco-turca infamii turci verificau daca emigrantii aveau aur la ei si culmea inclusiv aurul dentar... retineti... li se extragea de un stomatolog la fata locului.
Acestea sunt fapte mai putin ori deloc cunoscute, intamplate nu foarte de mult intr-o tara membra NATO, care cica este in Europa, geografic cel putin, are o trecere mai buna ca noi la Washington, par exemple, si are veleitati de cel putin putere regionala. Ma gandesc la bietii greci care chiar erau bastinasi in acele locuri, deoarece Troia lui Homer este cam la o aruncatura de bat distanta, astfel ca aveau cam trei mii de ani pe acele meleaguri. Facand o paralela, daca cumva vreun guvern al Romaniei dupa 1918 ar fi avut atitudini nu similare ci din directia respectiva cu aceasta minoritate secuie, maghiara... ca doar ei stiu ce sunt... ce au doar sa zicem o mie de ani de prezenta pe acilea, printre noi ce venim taman din epocile vechi ale pietrei si metalelor, ce reactii internationale am fi primit, la cati stalpi ai infamiei am fi fost supusi ? Ce se uita de cele mai multe ori, sau nu se vrea sa se vada, dincolo de exploatarea crunta de sute de ani a unei bune parti a Romaniei si Moldovei contemporane de catre acesti musulmani, il reprezinta faptul ca Basarabia niciodata dar niciodata nu ajungea in Imperiul Tarist fara atitudinea pasiva, dezinteresata mai bine zis cum ai da cuiva un cadou gen un trabuc etc a fostului Imperiu Otoman, care el e raspunzator de cedarea Basarabiei, nu taristii ca au cerut-o si obtinut-o. Retineti ca pentru alte raiale turcul a luptat la sange, insa Basarabia era ortodoxa ca rusul de altfel, iar Romania nu exista nici macar in imaginatia celor ce abia se nasteau si care la 1877-78 au infaptuit mica Romanie.
Privind lucrurile in lumina realitatilor actuale, in politica regionala ce o construim, Turcia este constant oferita ca un mare prieten, aliat, partener economic, strategic etc, iar Rusia este blamata constant. Daca vrem doar sa facem jocul Washingtonului este ok, insa daca acelasi Washington ne tine la statutul de aliat gen Togo sau Leshoto, doar pentru a ingradi mai tare Rusia iar noua ni se cer si impun aliante nenaturale, asta aici in zona noastra bien-aussi nu aiurea, exact cum marsam total anapoda pe o Ucraina stabila bla-bla-bla, eu ca roman din popor ma intreb ce avantaje am ca insist pe Turcia, Ucraina cand privite fiind prin prisma regnului animal ele sunt maxim niste hiene parsive pe cand Rusia e un falnic tigru... asa ca de ce am nevoie sa construiesc parteneriate nonsensice si mai mult sa-mi neg istoria infama cu acesti vecini, cand intr-o viziune pragmatica Rusia poate oferi cat zece Turcii, Ucraine sau cine-o mai fi ?
Turcia, oricat o promoveaza nu stiu cine... poate de la Washington, poate din Bucuresti ori aiurea... nu are voie in imaginarul colectiv al poporului roman sa substituie toate nenorocirile, care pe o scara de la 1 la 10, sunt la plus 9 ca marsavii la adresa poporului nostru, fata de un minus 6 cate ni le-au facut rusii.
Se intampla in 1964, taman la Istanbul unde 50 000 de greci intr-un mod brutal au fost alungati pentru totdeauna din locuri unde vietuiau de peste 2000 de ani. Guvernarea musulmana reactionara, ultranationalista si conservatoare turca atunci ca si acum de altfel, au somat prin aparatul represiv al politiei, zecilor de mii de greci ce domiciliau la Stambul sa se prezinte pe baza unor liste aparute in presa, la sediile ei. Au fost acuzati ca inseala ??? statul turc au fost amprentati, li s-au blocat conturile bancare iar cireasa de pe tort a reprezentat-o ca in decurs de maxim 10 zile si minim 2 sa paraseasca Turcia. Aceste fapte nu le veti gasi in niciun manual de istorie al Turciei, cum de altfel nu gasim nici relatari despre pogromul sutelor de mii daca nu milioanelor de armeni si retineti, vorbim de doua popoare crestine, persecutate de acesti nemilosi slujitori ai lui Allah. Credeti ca prin absurd ca in eventualitatea teoretica in care califatul ismalic ce se intrezareste la orizont ar ameninta intr-un mod agresiv si cu mijloace puternice reunind miliardul musulman planetar batrana Europa, turcul ar fi solidar cu crestinul ? Am multe dubii, deoarece daca judecam istoria ori faptele pe termene scurte si nu in profunzime, nu o vom putea anticipa. Actualul presedinte turc este un islamist vopsit cu pensula sa dea bine in fata SUA si oarecum UE, insa am certitudinea ca viseaza la vechea glorie otomana. Revenind la intamplarea din secolul trecut, grecii ingroziti dupa cele ce le hotarasera destinul crud al sortii, au fost pusi in situatia umilitoare de a nu putea lua cu ei decat 20 dolari si o valiza cu maxim 20 de kilograme cu imbracaminte. Aceasta atitudine a guvernului turc reprezenta corolarul unor deportari ce incepusera in 1955, ce au continuat cu instigarea la ura contra grecilor, iar un exemplu il reprezinta campania din 1962 " Cetatene, vorbeste turceste ! " prin care li se interzicea folosirea in locuri publice a limbii materne. Un an mai tarziu, acelasi guvern demara o alta nesimtita campanie " Turcii cumpara numai de la turci ", anunturi ce se regaseau pe placute instalate pe zidurile caselor unde se stipula ca turcul sa nu intre in magazinele grecilor. Martie 1964 a fost punctul de fierbere, cand Ankara decidea sa denunte intelegerea si parteneriatul cu guvernul grecesc si in urma unui decret secret legifera excluderea a 50 000 de greci din Constantinopole ( Istanbul ). Li s-au confiscat imobilele, neavand voie sa le vanda, si nici astazi statul turc nu a inapoiat sau despagubit urmasii proprietarilor jefuiti, iar la granita greco-turca infamii turci verificau daca emigrantii aveau aur la ei si culmea inclusiv aurul dentar... retineti... li se extragea de un stomatolog la fata locului.
Acestea sunt fapte mai putin ori deloc cunoscute, intamplate nu foarte de mult intr-o tara membra NATO, care cica este in Europa, geografic cel putin, are o trecere mai buna ca noi la Washington, par exemple, si are veleitati de cel putin putere regionala. Ma gandesc la bietii greci care chiar erau bastinasi in acele locuri, deoarece Troia lui Homer este cam la o aruncatura de bat distanta, astfel ca aveau cam trei mii de ani pe acele meleaguri. Facand o paralela, daca cumva vreun guvern al Romaniei dupa 1918 ar fi avut atitudini nu similare ci din directia respectiva cu aceasta minoritate secuie, maghiara... ca doar ei stiu ce sunt... ce au doar sa zicem o mie de ani de prezenta pe acilea, printre noi ce venim taman din epocile vechi ale pietrei si metalelor, ce reactii internationale am fi primit, la cati stalpi ai infamiei am fi fost supusi ? Ce se uita de cele mai multe ori, sau nu se vrea sa se vada, dincolo de exploatarea crunta de sute de ani a unei bune parti a Romaniei si Moldovei contemporane de catre acesti musulmani, il reprezinta faptul ca Basarabia niciodata dar niciodata nu ajungea in Imperiul Tarist fara atitudinea pasiva, dezinteresata mai bine zis cum ai da cuiva un cadou gen un trabuc etc a fostului Imperiu Otoman, care el e raspunzator de cedarea Basarabiei, nu taristii ca au cerut-o si obtinut-o. Retineti ca pentru alte raiale turcul a luptat la sange, insa Basarabia era ortodoxa ca rusul de altfel, iar Romania nu exista nici macar in imaginatia celor ce abia se nasteau si care la 1877-78 au infaptuit mica Romanie.
Privind lucrurile in lumina realitatilor actuale, in politica regionala ce o construim, Turcia este constant oferita ca un mare prieten, aliat, partener economic, strategic etc, iar Rusia este blamata constant. Daca vrem doar sa facem jocul Washingtonului este ok, insa daca acelasi Washington ne tine la statutul de aliat gen Togo sau Leshoto, doar pentru a ingradi mai tare Rusia iar noua ni se cer si impun aliante nenaturale, asta aici in zona noastra bien-aussi nu aiurea, exact cum marsam total anapoda pe o Ucraina stabila bla-bla-bla, eu ca roman din popor ma intreb ce avantaje am ca insist pe Turcia, Ucraina cand privite fiind prin prisma regnului animal ele sunt maxim niste hiene parsive pe cand Rusia e un falnic tigru... asa ca de ce am nevoie sa construiesc parteneriate nonsensice si mai mult sa-mi neg istoria infama cu acesti vecini, cand intr-o viziune pragmatica Rusia poate oferi cat zece Turcii, Ucraine sau cine-o mai fi ?
Turcia, oricat o promoveaza nu stiu cine... poate de la Washington, poate din Bucuresti ori aiurea... nu are voie in imaginarul colectiv al poporului roman sa substituie toate nenorocirile, care pe o scara de la 1 la 10, sunt la plus 9 ca marsavii la adresa poporului nostru, fata de un minus 6 cate ni le-au facut rusii.
Friday, September 26, 2014
BARBARII IMPERIALISTI
Doua momente mi-au dat imboldul necesar sa revin la o relativ recenta scoatere in evidenta a implinirii a o suta de ani de la Prima Conflagratie Mondiala. Atunci, in vara anului 1914 Europa traia o euforie de mai bine de 50 de ani de pace, prosperitate ceea ce a ramas in istorie ca " La Belle Epoque ". Cum spuneam despre acele momente, unul il reprezinta un documentar cu un nume sui-generis " Apocalipsa ", deoarece asta au facut imperiile momentului, ce intr-o frenezie nemaintalnita de la tavalugul mongol al ferocelui Ginghis, au decazut ori recazut la stadiul lor anterior de civilizatie... barbarismul. Cum am, sau as putea accepta ca toata gloria lasata de Descartes, Goethe, Shakespeare, Kant, Laplace etc,etc am dat doar cateva nume, sa fie data uitarii exact de urmasii lor directi, si numai si numai datorita ravnei imperialiste de a avea mai mult si mai mult au transformat o mare parte a omenirii in rugul apocalipsei? Toate acele divizioane germane, franceze, engleze, austriece, tariste ori otomane rand pe rand s-au dus la acel macel cantand, bravand ca in drum spre un picnic iar micile natiuni colaterale au fost si ele trase in acest marasm, iar de undeva dintr-un cocon veghea in expectativa capul imperialismului mondial, asteptand sa vada de partea cui inclina sortii coasa mortii. Ce este lamentabil, dezolant si dezamagitor il reprezinta faptul ca exact aceste natiuni ce se revendicau intr-un spirit al unui darwinism chiar si cel social, ca fiind cele mai civilizate cele mai avansate privind restul planetei chiar si tarile din conul de umbra european, ca pe niste pigmei, iar ele neprivind in propria ograda, si-au dat cu stangul in dreptul prin amploarea distrugerilor de toate naturile lasate in urma. Cum am putea pardona aceste natiuni ? chiar si la centenara implinita, care si actualmente au aproximativ un comportament identic insa cu un make-up ( fard ) mult mai bine conturat... asta asa ca noi ceilalti, pigmeii sa nu remarcam ca... in fata e vopsit gardul iar in spate-i leopardul. Imperialismul nu a disparut ci poate chiar s-a acutizat, insa acum el joaca sah, nu mai are lancea in mana ci un cal sau turn, insa intentiile au ramas nemodificate. America ce la finalul acelei apocalipse a devenit prima-donna secondata de anterioara, leul britanic ori fatarnica Franta, nemaivorbind de spiritul etern razboinic teuton si lasand in coada efectul... deoarece Rusia, exact ca in 1914 este efectul imperialismului, atunci prin declaratiile belicoase austriaco-germane alaturi de perfidia Albionului cu mentinerea echilibrului de putere avand aliat... e drept in expectativa... arier-garda yankee, unde tarul a mers de partea slaba - Balcanii, declansand caderea pietrelor de domino. Azi avem ceva aproximativ, cand NATO de la o alianta regionala contra unui inamic ce nu mai exista, am numit comunismul, inconjoara planeta rusa cu baze ceea ce face sa avem focare de tip Abhazia, Georgia, Moldova si mai nou rasaritul ucrainean - de facto rusesc.
La data de 3 iulie anul curent a avut loc in Bundestagul german o solemnitate de comemorare a trecerii a o suta de ani de la izbucnirea Primului Razboi Mondial. La eveniment, presedintele Parlamentului German, Norbert Lammert alaturi de istoricul francez de origine germana :) Alfred Grosser au omagiat " sfarsitul militarismului " in Germania. Insa nu toata Europa este in asentiment, deoarece un istoric spunea intr-o revista franceza " Al Doilea Razboi Mondial s-a terminat, dar Primul mai dureaza inca " aici reiesind ca la nivel european nu exista o concordie vis-a-vis de cine anume este vinovat de declansarea lui, oarecum fiecare privind spre celalalt, drept dovada ca o initiativa a Frantei, tot din aceasta vara in care s-a incercat comemorarea la comun a atentatului de la Sarajevo pe data de 28 iunie nu a intrunit entuziasmul scontat, drept pentru care a cazut.
Tragand linie si incercand sa invatam din greselile trecutului, pot sa concluzionez ca marile puteri la fel ca si atunci, si actualmente trag sfori, joaca duplicitat ( vezi recenta fandare a Germaniei spre Rusia dupa cazurile de spionita americana la Berlin ), deh!... realismul in relatiile internationale trece dincolo de orice aliante politice, militare sau de care mai vreti, dar mie inca imi raman vii in memorie imaginile grotesti ale sutelor de mii de victime, mutilati etc vazute in numitul documentar, unde natiunile cele mai civilizate ( aici las un mare semn de intrebare ) in dorinta sporiri puterii de orice fel a imperiilor lor ( numitile si republici, ca viziunile erau tot imperilaiste ) au decazut la stadiul cel mai josnic al barbariei umane si asta in mileniul doi dupa Hristos, cel pe care toate il invoca in a fi, ceea ce pretind ca le defineste... crestinismul.
realism - idee ( curent ) politica ce stipuleaza ca intre state exista permanent o competitie ceea ce le face sa se priveasca cu suspiciune. ( a nu fi confundat cu realismul, in sensul de ceva real, adevarat, indubitabil etc ).
La data de 3 iulie anul curent a avut loc in Bundestagul german o solemnitate de comemorare a trecerii a o suta de ani de la izbucnirea Primului Razboi Mondial. La eveniment, presedintele Parlamentului German, Norbert Lammert alaturi de istoricul francez de origine germana :) Alfred Grosser au omagiat " sfarsitul militarismului " in Germania. Insa nu toata Europa este in asentiment, deoarece un istoric spunea intr-o revista franceza " Al Doilea Razboi Mondial s-a terminat, dar Primul mai dureaza inca " aici reiesind ca la nivel european nu exista o concordie vis-a-vis de cine anume este vinovat de declansarea lui, oarecum fiecare privind spre celalalt, drept dovada ca o initiativa a Frantei, tot din aceasta vara in care s-a incercat comemorarea la comun a atentatului de la Sarajevo pe data de 28 iunie nu a intrunit entuziasmul scontat, drept pentru care a cazut.
Tragand linie si incercand sa invatam din greselile trecutului, pot sa concluzionez ca marile puteri la fel ca si atunci, si actualmente trag sfori, joaca duplicitat ( vezi recenta fandare a Germaniei spre Rusia dupa cazurile de spionita americana la Berlin ), deh!... realismul in relatiile internationale trece dincolo de orice aliante politice, militare sau de care mai vreti, dar mie inca imi raman vii in memorie imaginile grotesti ale sutelor de mii de victime, mutilati etc vazute in numitul documentar, unde natiunile cele mai civilizate ( aici las un mare semn de intrebare ) in dorinta sporiri puterii de orice fel a imperiilor lor ( numitile si republici, ca viziunile erau tot imperilaiste ) au decazut la stadiul cel mai josnic al barbariei umane si asta in mileniul doi dupa Hristos, cel pe care toate il invoca in a fi, ceea ce pretind ca le defineste... crestinismul.
realism - idee ( curent ) politica ce stipuleaza ca intre state exista permanent o competitie ceea ce le face sa se priveasca cu suspiciune. ( a nu fi confundat cu realismul, in sensul de ceva real, adevarat, indubitabil etc ).
Monday, September 22, 2014
MITUL ( ATENTATULUI ) DE LA 11 SEPTEMBRIE
A devenit atat de discutat, atat de intors pe toate fetele incat cazul tragediei din urma cu 13 ani aproape ca a intrat in zodia banalului in limbajul cotidian, insa... persista nu anumite semne de intrebare, ci chiar mai mult, de la an la an sporesc suspiciunile si celebrele teorii ale conspiratiei, dar suficiente probatorii ce par dincolo de orice dubiu incat moartea celor aproximativ 3000 de oameni a ajuns sa intre oarecum intr-o forma mitizata.
Exista actualmente in America o miscare intitulata " Miscarea Adevarul despre 9/11 " ce culege depozitii, ancheteaza, analizeaza declaratii care mai de care a unor experti in pilotaj, ori Dr. Alan Sabrosky fost director de studii al US Army War College sau alte persoane din diverse domenii conexe. Am retinut si aici punctez, parti dintr-un reportaj-articol al amintitului director ce pare nu doar interesant, cat lasa in mintea oricui puncte de reflexie. Spunea de exemplu, ca cele trei cladiri din complexul WTC , sunt singurele cladiri de otel ce s-au prabusit vreodata in urma unui incendiu. A treia ce nu facea parte din complexul Gemenii, nici macar nu a fost lovita de vreun avion, aflata la sute de metri distanta de celelalte a fost " trasa " ... ati retinut aspectul... de pompieri, deoarece acestia aveau prea multe victime si nu reuseau sa stapaneasca focul. Aceasta a fost unica declaratie a proprietarului celor trei cladiri, Larry Silverstein, retractata ulterior, insa vocea specialistilor spun ca era nevoie de saptamani pentru a duce la final o asemenea activitate. Proprietarul numai ce intrase in posesie cu cateva luni in urma pentru un pret derizoriu de leasing, adica 15 milioane dolari, insa necesitau reparatii de un miliard iar cu 7 saptamani inainte de atentat asigurase complexul pentru 7 miliarde, complex ce opera in pierdere. Polita de asigurare prevedea si terorismul ca motivatie de plata. Cu cinism s-au invocat doua incidente ( avioane ) ducand la achitarea unei polite duble. Intrand in zona tehnica a incidentului, otelul din care erau construite turnurile se topeste la dublul temperaturii de ardere a combustibilului unui avion, sectiunile de structura gasite indicau similitudini ca cele in urma unor demolari controlate cu explozibil " thermite ". Cu o repeziciune suspecta, 120 000 de tone de otel au fost vandute in urmatoarele doua saptamani in India si China pentru retopire. Intrand intr-un joc al principiului dominoului, piesele ce s-au rasturnat una dintr-alta spun ca Silverstein evreul a fost autorizat la obtinerea contractului de leasing de alt evreu, Lewis Eisenberg, iar Silverstein era ( este ) prieten la catarama sunandu-se constant cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, ori ca in atentate a murit maxim un cetatean israelian, cu toate ca ponderea celor ce lucrau in complex era de ordinul sutelor, cum puncta de exemplu Jerusalem Post, ce credea ca sute de cetateni israelieni au fost printre victime.
O voce cu un trecut de peste 40 de ani in zboruri la bordul ce depaseste suta de tipuri de avioane, John Lear pe nume, a dovedit din experienta sa ca ar fi fost imposibil fizic ca un Boeing - 767 sa loveasca The Twin Towers el declarand " Nici un Boeing 767 nu a lovit Turnurile Gemene cum in mod fraudulos au sustinut guvernul, mass-media, NIST si contractorii sai " declaratie pe proprie raspundere. In continuare " Astfel de accidente nu au avut loc, deoarece acestea sunt fizic imposibile... un adevarat Boeing 767 ar fi inceput " telescopic " sa se dezintegreze atunci cand botul a lovit coloanele de otel. Coada verticala si orizontala s-ar fi separat instantaneu de aeronava, cand ar fi lovit coloanele de otel si a fi cazut la pamant. Motoarele, la impactul cu coloanele de otel, si-ar fi mentinut forma lor generala si fie ar fi cazut la pamant, fie ar fi fost recuperate din resturile cladirilor prabusite. Niciun Boeing 767 nu ar fi putut atinge o viteza de 870 km/h la 1000 metri deasupra nivelului marii, datorita " vitezei duble parasite ". Suprafata fantei motorului nu este conceputa pentru a accepta volumul de aer dens la acea altitudine si viteza. Bucata de fuselaj extern presupusa ca contine trei sau patru decupaje-fereastra este incompatibila cu un avion care a lovit o coloana de otel de 33,5 cm la peste 800km/h. Ar fi fost mototolita " Acestea sunt declaratiile unui fost pilot ce are peste 19 000 de ore de zbor si care atragea atentia asupra lipsei de experienta, deci novici, a atentatorilor.
Pe data de 28 ianuarie anul curent Morgan Reynolds, un fost economist-sef in administratia Bush-fiul ce in martie 2007 depusese o cerere de corectare la Institutul National de Stiinta si Tehnologie al SUA unde invoca certitudinea ca turnurile WTC nu au fost lovite de avioane, a intentat un proces contra Statelor Unite District Court, Districtul de Sud, New-York. In declaratiile pe proprie raspundere sustinea ca " nicio parte semnificativa a Boeingului 767 sau motorul nu ar fi patruns in coloanele de otel dincolo de miezul masiv al turnului fara ca o parte din ele sa nu se identifice la sol. Resturile colapsului ar fi continut sectiuni masive ale B-767, inclusiv trei miezuri de motoare cu o greutate de aproximativ 4 tone bucata, care nu ar fi fost ascunse. Cu toate acestea, nu exista nicio dovada din oricare dintre aceste componente structurale masive la WTC. O astfel de disparitie completa a B-767 este imposibila. Presupusa coborare controlata in New-York pe o linie relativ dreapta in curs de un pilot novice este putin probabila din cauza dificultatii extreme de a controla pozitia, rata de coborare si viteza de coborare in parametrii de zbor " controlat ". Este nevoie de un pilot de inalta calificare pentru a interpreta displayurile electronice de zbor, cu care nici unul dintre pilotii rapirii nu ar fi fost familiarizati, chiar daca au beneficiat de instruire, si de a folosi controalele sale, inclusiv eleroane, carma, lifturi, spoilere si drosseli de efect, ca sa mentina controlul si coborarea "
Miscarea " Adevarul despre 9/11" intr-o faza incipienta respinsese teoria " nu au existat avioane " privind-o excentrica, insa in urma unor analize stiintifice a intrat in zodia unei ipoteze larg acceptata. Astfel ca actualmente nu pare deloc fantezista ideea/ipoteza ca s-a uzitat tehnologie holografica, pentru a inocula imaginea avioanelor cum s-a vazut in cadrelel televiziunilor ciocnindu-se de turnuri, iar turnurile au fost lovite de o arma electromagnetica putin sau deloc cunoscuta pentru a realiza efectul.
Folosindu-se precedentele torpilarii vasului Lusitania ca pretext de a intra in Primul Razboi Mondial, Pearl Harbor pentru al Doilea, incidentul din Golful Tonkin ce a dus la escaladarea conflictului din Vietnam, trecand prin Goful Porcilor in incercarea de al rasturna pe " El Lider Maximo ", reprezinta tot atatea motivatii ce dau apa la moara pentru cei ce vor sa vada in spatele atentatului de la 9/11 2001 mana invizibila a unui inside job ( lucru din interior ), necum atentat... a Project for the New American Century ( PNAC ) un grup de reflexie neo sau ultra conservator condus printre altele de fostul vice-presedinte Chenney sau fostul secretar al Apararii D. Rumsfeld alaturi de R. Perle, P. Wolfowitz sau initiatorii W. Kristoll si R. Kagan toti intr-un cor adepti crearii ( aparitiei ) unei situatii de forta majora in SUA pentru a putea initia incercarea redesenarii globale inceputa cu conflictele din Irak si Afghanistan cu succesiunile ulterioare ce le avem in cotidian prin conflictele sirio-irako-levantine si " primaverile arabe "
Oare ce ne mai rezeva viitorul apropiat ?
Exista actualmente in America o miscare intitulata " Miscarea Adevarul despre 9/11 " ce culege depozitii, ancheteaza, analizeaza declaratii care mai de care a unor experti in pilotaj, ori Dr. Alan Sabrosky fost director de studii al US Army War College sau alte persoane din diverse domenii conexe. Am retinut si aici punctez, parti dintr-un reportaj-articol al amintitului director ce pare nu doar interesant, cat lasa in mintea oricui puncte de reflexie. Spunea de exemplu, ca cele trei cladiri din complexul WTC , sunt singurele cladiri de otel ce s-au prabusit vreodata in urma unui incendiu. A treia ce nu facea parte din complexul Gemenii, nici macar nu a fost lovita de vreun avion, aflata la sute de metri distanta de celelalte a fost " trasa " ... ati retinut aspectul... de pompieri, deoarece acestia aveau prea multe victime si nu reuseau sa stapaneasca focul. Aceasta a fost unica declaratie a proprietarului celor trei cladiri, Larry Silverstein, retractata ulterior, insa vocea specialistilor spun ca era nevoie de saptamani pentru a duce la final o asemenea activitate. Proprietarul numai ce intrase in posesie cu cateva luni in urma pentru un pret derizoriu de leasing, adica 15 milioane dolari, insa necesitau reparatii de un miliard iar cu 7 saptamani inainte de atentat asigurase complexul pentru 7 miliarde, complex ce opera in pierdere. Polita de asigurare prevedea si terorismul ca motivatie de plata. Cu cinism s-au invocat doua incidente ( avioane ) ducand la achitarea unei polite duble. Intrand in zona tehnica a incidentului, otelul din care erau construite turnurile se topeste la dublul temperaturii de ardere a combustibilului unui avion, sectiunile de structura gasite indicau similitudini ca cele in urma unor demolari controlate cu explozibil " thermite ". Cu o repeziciune suspecta, 120 000 de tone de otel au fost vandute in urmatoarele doua saptamani in India si China pentru retopire. Intrand intr-un joc al principiului dominoului, piesele ce s-au rasturnat una dintr-alta spun ca Silverstein evreul a fost autorizat la obtinerea contractului de leasing de alt evreu, Lewis Eisenberg, iar Silverstein era ( este ) prieten la catarama sunandu-se constant cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, ori ca in atentate a murit maxim un cetatean israelian, cu toate ca ponderea celor ce lucrau in complex era de ordinul sutelor, cum puncta de exemplu Jerusalem Post, ce credea ca sute de cetateni israelieni au fost printre victime.
O voce cu un trecut de peste 40 de ani in zboruri la bordul ce depaseste suta de tipuri de avioane, John Lear pe nume, a dovedit din experienta sa ca ar fi fost imposibil fizic ca un Boeing - 767 sa loveasca The Twin Towers el declarand " Nici un Boeing 767 nu a lovit Turnurile Gemene cum in mod fraudulos au sustinut guvernul, mass-media, NIST si contractorii sai " declaratie pe proprie raspundere. In continuare " Astfel de accidente nu au avut loc, deoarece acestea sunt fizic imposibile... un adevarat Boeing 767 ar fi inceput " telescopic " sa se dezintegreze atunci cand botul a lovit coloanele de otel. Coada verticala si orizontala s-ar fi separat instantaneu de aeronava, cand ar fi lovit coloanele de otel si a fi cazut la pamant. Motoarele, la impactul cu coloanele de otel, si-ar fi mentinut forma lor generala si fie ar fi cazut la pamant, fie ar fi fost recuperate din resturile cladirilor prabusite. Niciun Boeing 767 nu ar fi putut atinge o viteza de 870 km/h la 1000 metri deasupra nivelului marii, datorita " vitezei duble parasite ". Suprafata fantei motorului nu este conceputa pentru a accepta volumul de aer dens la acea altitudine si viteza. Bucata de fuselaj extern presupusa ca contine trei sau patru decupaje-fereastra este incompatibila cu un avion care a lovit o coloana de otel de 33,5 cm la peste 800km/h. Ar fi fost mototolita " Acestea sunt declaratiile unui fost pilot ce are peste 19 000 de ore de zbor si care atragea atentia asupra lipsei de experienta, deci novici, a atentatorilor.
Pe data de 28 ianuarie anul curent Morgan Reynolds, un fost economist-sef in administratia Bush-fiul ce in martie 2007 depusese o cerere de corectare la Institutul National de Stiinta si Tehnologie al SUA unde invoca certitudinea ca turnurile WTC nu au fost lovite de avioane, a intentat un proces contra Statelor Unite District Court, Districtul de Sud, New-York. In declaratiile pe proprie raspundere sustinea ca " nicio parte semnificativa a Boeingului 767 sau motorul nu ar fi patruns in coloanele de otel dincolo de miezul masiv al turnului fara ca o parte din ele sa nu se identifice la sol. Resturile colapsului ar fi continut sectiuni masive ale B-767, inclusiv trei miezuri de motoare cu o greutate de aproximativ 4 tone bucata, care nu ar fi fost ascunse. Cu toate acestea, nu exista nicio dovada din oricare dintre aceste componente structurale masive la WTC. O astfel de disparitie completa a B-767 este imposibila. Presupusa coborare controlata in New-York pe o linie relativ dreapta in curs de un pilot novice este putin probabila din cauza dificultatii extreme de a controla pozitia, rata de coborare si viteza de coborare in parametrii de zbor " controlat ". Este nevoie de un pilot de inalta calificare pentru a interpreta displayurile electronice de zbor, cu care nici unul dintre pilotii rapirii nu ar fi fost familiarizati, chiar daca au beneficiat de instruire, si de a folosi controalele sale, inclusiv eleroane, carma, lifturi, spoilere si drosseli de efect, ca sa mentina controlul si coborarea "
Miscarea " Adevarul despre 9/11" intr-o faza incipienta respinsese teoria " nu au existat avioane " privind-o excentrica, insa in urma unor analize stiintifice a intrat in zodia unei ipoteze larg acceptata. Astfel ca actualmente nu pare deloc fantezista ideea/ipoteza ca s-a uzitat tehnologie holografica, pentru a inocula imaginea avioanelor cum s-a vazut in cadrelel televiziunilor ciocnindu-se de turnuri, iar turnurile au fost lovite de o arma electromagnetica putin sau deloc cunoscuta pentru a realiza efectul.
Folosindu-se precedentele torpilarii vasului Lusitania ca pretext de a intra in Primul Razboi Mondial, Pearl Harbor pentru al Doilea, incidentul din Golful Tonkin ce a dus la escaladarea conflictului din Vietnam, trecand prin Goful Porcilor in incercarea de al rasturna pe " El Lider Maximo ", reprezinta tot atatea motivatii ce dau apa la moara pentru cei ce vor sa vada in spatele atentatului de la 9/11 2001 mana invizibila a unui inside job ( lucru din interior ), necum atentat... a Project for the New American Century ( PNAC ) un grup de reflexie neo sau ultra conservator condus printre altele de fostul vice-presedinte Chenney sau fostul secretar al Apararii D. Rumsfeld alaturi de R. Perle, P. Wolfowitz sau initiatorii W. Kristoll si R. Kagan toti intr-un cor adepti crearii ( aparitiei ) unei situatii de forta majora in SUA pentru a putea initia incercarea redesenarii globale inceputa cu conflictele din Irak si Afghanistan cu succesiunile ulterioare ce le avem in cotidian prin conflictele sirio-irako-levantine si " primaverile arabe "
Oare ce ne mai rezeva viitorul apropiat ?
Monday, September 15, 2014
DIASPORA AMERICANA
Stateam in cursul zilei de ieri la o sueta, intr-un cerc amical, unde printre comeseni se afla si unul dintre probabil, milionul de romani pripasiti in America de una, doua ori mai multe generatii.
Discutand ba de una ba de alta, ajungem intamplator si la problema sau problematicile romanilor din diaspora americana iar chestiunea pusa in discutie mi-a lasat un gust amar vis-a-vis de situatia acestei comunitati ( americane ) eventual al emigratiei romanesti stabilite care pe unde, in cine stie ce ungher al planetei. Si cum subiectul era mai politicianist, dezbateam faptul ca anumite comunitati, excluzand cea hispanica, italiana etc ce nu doar ca sunt puternic reprezentate ci poate chiar mai mult ele formeaza leadershipul american pana la un punct, elocvent fiind grupul evreiesc despre care se spune ca de fapt ei conduc America. Insa cum abordarea era legata de ai nostri romanasi, ne gandeam ca ungurii l-au avut pe senatorul de California, Tom Lantos, polonezii pe fostul consilier prezidential si o voce inca puternica in establishmentul de pe Potomac, l-am numit pe Zbigniew Brzezinski, ori evreo-maghiarul Soros ce inca face si desface prin politica, eventual prin colateralele ei, daca vor exista anumiti nemultumiti :), chiar si indienii din indepartata Indie, pentru a nu-i confunda cu nativii americani ( amerindieni ) au un guvernator de Louisiana... ce paradox al vietii, pentru fosta colonie franceza sa ajunga sa fie condusa de un indian... Ei bine, intrand in datele problemei, noi romanii nu doar ca nu avem un reprezentant la nivel inalt in Congres sau la guvern, ci chiar mai mult, din spusele preopinentului, suntem atat de infimi, minusculi sa nu spun chiar inexistenti incat nu avem ( au ) nici macar statutul de minoritate recunoscut, ceea ce este nu doar o circumstanta agravanta ci reprezinta o rusine ce ar putea fi trecuta chiar cu " R ". Ce anume face ca diaspora romano-americana sa fie atat de invizibila, incat in tara fagaduintei ori leaganul democratiei moderne, unde peste o suta de minoritati au drepturile recunoscute ea sa fie prezenta, printr-o desavarsita absenta. Si dupa cum respectiva persoana, locuitor al capitalei Californiei, Sacramento, ce intamplator este fiu de preot ortodox si nu degeaba accentuez ritul, deoarece aici se atinge punctul sensibil, ori chintesenta problemei,relata... nu avem o minoritate romana in America deoarece cum spuneam ( eu ) in varii discutii, nu aici in spatiul virtual ci asa in situatii cotidiene la o cafea, onor diaspora noastra este dezbinata datorita apartenentei la un cult, fie el ortodox, greco-catolic, baptist, penticostal etc unde in acele povestiri la gura cafelei, accentuam fanatismul ( mai lax intradevar ) sectar al crestinilor in general, romanesc in particular. De unde guvernul Statelor Unite acorda stipendii babane tuturor minoritatilor, of course pe anumite criterii, irelevant pentru al nostru spici ( speech ), ai nostri bravi romani nu se pot coagula aderand la spiritul gregar, numai si numai pentru ca nu-l pot imparti pe Cristos. Am doar un singur cuvant pentru acest fanatism, RUSINE tuturor romano-americanilor ce blocheaza aceasta hai sa-i zic " unire ", nefiind termenul cel mai adecvat, insa cand stii ca ai o limba, o origine, ai ascultat poate aceleasi cantece sau l-ai citit macar odata pe Crenga insa, spiritul celui care ar trebui sa te duca spre agregarea intr-o mare comunitate, de fapt il folosim ca motiv de dezbinare. Californianul imi relata cu parere de rau cate mii de proiecte, cate milioane de dolari s-ar putea obtine de la Washington, insa fanatismul religios tin diaspora dezbinata si impresia mea chestiunea e veche de zeci de ani... iar daca analizam cui dauneaza, e clar ca si mie si tie cititorule oriunde ai fi pe mapamond. Am experienta, nu o numesc amara, cat de desconsiderare ca roman, si asta o reprezinta doar un efect secundar al acestei diaspore, pana la urma antinationale, cand fiind la Ambasada Americana in urma cu niste ani pentru o banala viza, am fost tratat cum meritam, adica un fel de babuin african, unde in doi timpi si trei miscari, un functionar, mai bine zis o tanara care probabil in viata ei nu a iesit din cartierul unde domiciliaza in State decat cu un GPS pe mana ca sa nu se rataceasca, m-a expediat scurt la cosul de gunoi al demnitatii umane. Corolarul il reprezinta un milionar la propriu in euro sau dolari, nu conteaza, ce a avut parte de acelasi tratament si grotescul comediei il reprezenta, vezi Doamne chipurile, sa nu ramana in America ca imigrant clandestin la munca. Ca-n Divina Comedie, infernul il creaza aceasta diaspora ce blocheaza indirect ca un banal milionar roman sa fie sicanat, tratat ca un gunoi, deoarece exact acesta este tratamentul, gandind ca tot felul de voyeur-isti sau propagandisti ai fanatismelor neo-protestante ( gen mormonii, martorii lui Iehova etc americani get-beget ) se plimba la pas in umbra Carpatilor iar onor domnul capitalist autohton( pe care il cunosc personal )... chiar a relatat cu cuvintele-i : " n-am sa mai calc aici niciodata " la iesirea din ambasada. Da domnilor din diaspora, pentru ca lipsiti ca si minoritate recunoscuta de guvernul american, fireste ca si lobby-ul pe care orice comunitate ( minoritate ) si-l face in slujba natiunii de origine exista prin aceiasi absenta. Trecand dincolo de neacceptarea dintre ortodocsi si neo-protestanti denotand fanatisme ieftine ( ma si gandesc oare unde as fi livrat daca as coabita in spatiul american, spunand ca practic buddhismul ? ), inclin sa cred ca o buna parte a acestei comunitati a dus mai departe stravechiul nostru proverb " sa moara capra vecinului ", adica nici mai mult nici mai putin, invidii ieftine cat de mult are vecinul ( celalalt ) ori cat de sus a ajuns pe scara sociala, nemaipunand in balanta ca voi ceilalti amaratii ( conationalii din patrie ) sa stati acolo sa jinduiti, sa va minunati si sa invidiati propasirea si bunastarea noastra, celor ce am parvenit. Daca ar avea o doza de sinceritate, membrii diasporei, doar cei vizati ar trebui sa ridice spranceana a nemultumire, iar restul sa faca ceva concret deoarece nu suntem mai prejos ca ungurii, polonezii, evreii, hispanicii nici nu mai vorbesc, ori puternica Little Italy care au fost niste fanfaroni ( cuvantul le apartine ) ce au stiut sa se bage ( inghesuie ) pe sub diverse piei.
Nu-mi ramane de facut decat de a spune ca aceasta opinie este doar un punct de reflexie, in care noi romanii prin aceasta diaspora ne-am exportat imaginea in cea mai vizibila tara din lume.
Discutand ba de una ba de alta, ajungem intamplator si la problema sau problematicile romanilor din diaspora americana iar chestiunea pusa in discutie mi-a lasat un gust amar vis-a-vis de situatia acestei comunitati ( americane ) eventual al emigratiei romanesti stabilite care pe unde, in cine stie ce ungher al planetei. Si cum subiectul era mai politicianist, dezbateam faptul ca anumite comunitati, excluzand cea hispanica, italiana etc ce nu doar ca sunt puternic reprezentate ci poate chiar mai mult ele formeaza leadershipul american pana la un punct, elocvent fiind grupul evreiesc despre care se spune ca de fapt ei conduc America. Insa cum abordarea era legata de ai nostri romanasi, ne gandeam ca ungurii l-au avut pe senatorul de California, Tom Lantos, polonezii pe fostul consilier prezidential si o voce inca puternica in establishmentul de pe Potomac, l-am numit pe Zbigniew Brzezinski, ori evreo-maghiarul Soros ce inca face si desface prin politica, eventual prin colateralele ei, daca vor exista anumiti nemultumiti :), chiar si indienii din indepartata Indie, pentru a nu-i confunda cu nativii americani ( amerindieni ) au un guvernator de Louisiana... ce paradox al vietii, pentru fosta colonie franceza sa ajunga sa fie condusa de un indian... Ei bine, intrand in datele problemei, noi romanii nu doar ca nu avem un reprezentant la nivel inalt in Congres sau la guvern, ci chiar mai mult, din spusele preopinentului, suntem atat de infimi, minusculi sa nu spun chiar inexistenti incat nu avem ( au ) nici macar statutul de minoritate recunoscut, ceea ce este nu doar o circumstanta agravanta ci reprezinta o rusine ce ar putea fi trecuta chiar cu " R ". Ce anume face ca diaspora romano-americana sa fie atat de invizibila, incat in tara fagaduintei ori leaganul democratiei moderne, unde peste o suta de minoritati au drepturile recunoscute ea sa fie prezenta, printr-o desavarsita absenta. Si dupa cum respectiva persoana, locuitor al capitalei Californiei, Sacramento, ce intamplator este fiu de preot ortodox si nu degeaba accentuez ritul, deoarece aici se atinge punctul sensibil, ori chintesenta problemei,relata... nu avem o minoritate romana in America deoarece cum spuneam ( eu ) in varii discutii, nu aici in spatiul virtual ci asa in situatii cotidiene la o cafea, onor diaspora noastra este dezbinata datorita apartenentei la un cult, fie el ortodox, greco-catolic, baptist, penticostal etc unde in acele povestiri la gura cafelei, accentuam fanatismul ( mai lax intradevar ) sectar al crestinilor in general, romanesc in particular. De unde guvernul Statelor Unite acorda stipendii babane tuturor minoritatilor, of course pe anumite criterii, irelevant pentru al nostru spici ( speech ), ai nostri bravi romani nu se pot coagula aderand la spiritul gregar, numai si numai pentru ca nu-l pot imparti pe Cristos. Am doar un singur cuvant pentru acest fanatism, RUSINE tuturor romano-americanilor ce blocheaza aceasta hai sa-i zic " unire ", nefiind termenul cel mai adecvat, insa cand stii ca ai o limba, o origine, ai ascultat poate aceleasi cantece sau l-ai citit macar odata pe Crenga insa, spiritul celui care ar trebui sa te duca spre agregarea intr-o mare comunitate, de fapt il folosim ca motiv de dezbinare. Californianul imi relata cu parere de rau cate mii de proiecte, cate milioane de dolari s-ar putea obtine de la Washington, insa fanatismul religios tin diaspora dezbinata si impresia mea chestiunea e veche de zeci de ani... iar daca analizam cui dauneaza, e clar ca si mie si tie cititorule oriunde ai fi pe mapamond. Am experienta, nu o numesc amara, cat de desconsiderare ca roman, si asta o reprezinta doar un efect secundar al acestei diaspore, pana la urma antinationale, cand fiind la Ambasada Americana in urma cu niste ani pentru o banala viza, am fost tratat cum meritam, adica un fel de babuin african, unde in doi timpi si trei miscari, un functionar, mai bine zis o tanara care probabil in viata ei nu a iesit din cartierul unde domiciliaza in State decat cu un GPS pe mana ca sa nu se rataceasca, m-a expediat scurt la cosul de gunoi al demnitatii umane. Corolarul il reprezinta un milionar la propriu in euro sau dolari, nu conteaza, ce a avut parte de acelasi tratament si grotescul comediei il reprezenta, vezi Doamne chipurile, sa nu ramana in America ca imigrant clandestin la munca. Ca-n Divina Comedie, infernul il creaza aceasta diaspora ce blocheaza indirect ca un banal milionar roman sa fie sicanat, tratat ca un gunoi, deoarece exact acesta este tratamentul, gandind ca tot felul de voyeur-isti sau propagandisti ai fanatismelor neo-protestante ( gen mormonii, martorii lui Iehova etc americani get-beget ) se plimba la pas in umbra Carpatilor iar onor domnul capitalist autohton( pe care il cunosc personal )... chiar a relatat cu cuvintele-i : " n-am sa mai calc aici niciodata " la iesirea din ambasada. Da domnilor din diaspora, pentru ca lipsiti ca si minoritate recunoscuta de guvernul american, fireste ca si lobby-ul pe care orice comunitate ( minoritate ) si-l face in slujba natiunii de origine exista prin aceiasi absenta. Trecand dincolo de neacceptarea dintre ortodocsi si neo-protestanti denotand fanatisme ieftine ( ma si gandesc oare unde as fi livrat daca as coabita in spatiul american, spunand ca practic buddhismul ? ), inclin sa cred ca o buna parte a acestei comunitati a dus mai departe stravechiul nostru proverb " sa moara capra vecinului ", adica nici mai mult nici mai putin, invidii ieftine cat de mult are vecinul ( celalalt ) ori cat de sus a ajuns pe scara sociala, nemaipunand in balanta ca voi ceilalti amaratii ( conationalii din patrie ) sa stati acolo sa jinduiti, sa va minunati si sa invidiati propasirea si bunastarea noastra, celor ce am parvenit. Daca ar avea o doza de sinceritate, membrii diasporei, doar cei vizati ar trebui sa ridice spranceana a nemultumire, iar restul sa faca ceva concret deoarece nu suntem mai prejos ca ungurii, polonezii, evreii, hispanicii nici nu mai vorbesc, ori puternica Little Italy care au fost niste fanfaroni ( cuvantul le apartine ) ce au stiut sa se bage ( inghesuie ) pe sub diverse piei.
Nu-mi ramane de facut decat de a spune ca aceasta opinie este doar un punct de reflexie, in care noi romanii prin aceasta diaspora ne-am exportat imaginea in cea mai vizibila tara din lume.
Saturday, September 13, 2014
FMI
De zeci de ani, mai bine zis de la infiintare, FMI este propus oriunde in lume ca panaceu al problemelor economice in statele unde cutitul a ajuns la os. O recenta analiza a unui editorialist de la prestigiosul ziar britanic " The Independent " releva de fapt fata intunecata a acestei institutii internationale, creata de marile puteri dupa desfiintarea masinariei naziste, in care cu exceptia marelui economist John Maynard Keynes, finantistii globali, inca de pe atunci aveau un singur scop : banii si resursele planetare in orice moment si imprejurare sa incapa pe mainile lor.
La nivel declarativ FMI este un fel de babby-sitter docila, ce vine si alina durerile si plansetele pruncului in fasa, dar fals... el este taman lupul in blana de oaie, ce trage si ultima zdreanta ce-l inveleste pe amaratul ce deja a pierdut tot, chiar si ultima speranta. Un exemplu edificator, in care se poate vedea cinismul institutiei imperialiste, este asa zisul ajutor acordat unei minuscule tari africane, am numit-o pe Malawi, ce fiind intr-o situatie economica precara, face ce faceau si altii... cerand asistenta " oneroasei " FMI. Dar vai stupoare... populatia devastata de SIDA, o crunta dictatura ce domnise plus economia ruinata, au oferit-o pe tava calaului. Si uite asa vine frumos cocotat pe calul alb, FMI-ul care incepe cu celebrele " ajustari structurale ". Cred ca termenul va este cunoscut, si guvernele recente ale Romaniei ne-au si ne, bombardeaza capul cu aceste eufemisme, care proportional, covarsitor populatia autohtona habar nu au ce reprezinta. Revenind pe continentul negru, finantistii au ordonat statului sa vanda cam tot ce mai aveau in domeniul public spre privat, sa taie cheltuielile publice, sa opreasca acordarea de subventii pentru fertilizatori, chit ca erau unicii ce faceau o agricultura viabila intr-o tara cu sol precar, dominata de fermieri ( tarani ). Mai mult a cerut statului sa acorde bani prioritar bancherilor internationali nu propriului popor. In primul an al noului mileniu, FMI ca un Gestapo desavarsit, a descoperit ca statul Malawi crea stocuri de grane, cerand imperativ vanzarea imediata a lor spre mediul privat, iar cu banii dobanditi sa achite un imprumut spre o banca girata de acelasi Fond, ce oferise un imprumut cu dobanda astronomica de 56 % pe an. Seful statului a protestat, in van bineinteles, si neavand ce face a vandut bruma de cereale spre a achita banul bancii pomenite. Urmand un an dezastruos pentru agricultura, norodul infometat a ajuns sa manance coaja de copac, iar norocosii ( o gluma amara ) cu sobolani, nefericitii sucomband de inanitie. La apogeul foametei, FMI suspenda ajutorul de 47 milioane de dolari declarand ca guvernul s-a miscat incet in implementarea reformelor. Probabil scopul vitezei lor, era ca populatia sa moara intr-un ritm mai rapid. Probabil !!!... la cat cinism duc cu ei spre ceruri acesti oameni, ce-si spun crestini. O analiza a unei organizatii internationale a concluzionat ca FMI era direct raspunzator de acel dezastru umanitar. Finalmente, statul malawian a cerut FMI sa-si ia catrafusele si sa plece. Trecand peste minunatele sfaturi venite de la Fond, a reintrodus subventiile pentru fertilizatori si alte servicii pentru populatia larga, si minune... tara si-a revenit in decursul a doi ani ajungand chiar sa ofere ajutor alimentar Ugandei si Zimbabwe-lui.
Istoria FMI este plina de aceste " miracole " economice, pornind din Peru sau Etiopia trecand in Argentina sau Thailanda, toate implementarile Fondului au lasat in urma doar ruine economice. In Kenya unde flagelul SIDA facea ravagii, Fondul a cerut taxa la doctor, in Ghana a insistat pe taxa de scolarizare, ducand ca doua treimi din copii sa nu mai poata urma o scoala, iar cinismul atinge apogeul in Zambia unde la insistentele sale de taierea cheltuielilor din sanatate, numarul copiilor decedati s-a dublat.
Fostul angajat al FMI, laureatul cu Nobel in economie Joseph Stiglitz, ii declara editorialistului britanic : " Cand FMI ajunge intr-o tara, sunt interestati de un singur lucru. Cum ne asiguram ca bancile si institutiile financiare sunt platite ? ... FMI ii tine pe speculatorii financiari in afaceri. nu il intereseaza dezvoltarea sau sa ajute o tara sa iasa din saracie " .
Mai aproape de noi, avem exemplul vecinei Ungaria, unde la sosirea sa FMI lauda in 2008, mentinerea tintei de deficit prin taierea serviciilor publice. Cazand guvernul respectiv, noul instalat a cotit-o a la Braila, introducand o taxa pe banci de patru ori mai mare decat oriunde altundeva pe mapamond, iar FMI acuzand vituperant ca este " putenic disruptiva ", amenintand ca bancile vor fugi din tara, si-a luat catrafusele si talpasita si s-a retras. Dar colapsul anticipat de Fond nu s-a implinit niciodata. Ungaria a mers mai departe cu masurile, toate in favoarea populatiei, FMI acuzand continuu, dar spre stima lor guvernantii maghiari nu s-au lasat intimidati. Oare cand vom avea si noi un guvern sa stea scut si pavaza in fata acestor imperialisti, iar amaratul de la Dolhasca, Lehliu gara sau cine mai stie ce fundatura nationala sa simta ca guvernul e de partea lui, nu vandut total, lingau ca o potaie anemica si slugarnic ca un paj pe langa acesti cavaleri ai apocalipsei ? Cu alde candidatii sezonului de toamna ce vine, nu vad nimic bun sub soare... Un studiu al Center for Economic and Policy Research din Statele Unite a descoperit ca 31 din cele 42 de acorduri FMI au nevoie de politici macroeconomice " prociclice " ce aduc tarile chiar mai rau in recesiune.
Johann Hari, editorialistul celor de la " The Independent " spunea cu un umor negru ca nu fostul director al FMI Dominique Strauss- Kahn ar trebui sa compara in fata justitiei pentru agresiune sexuala, ci insusi Fondul pentru ca a infometat mii de copii, familii si chiar a mortii a nenumarati altii.
" Daca Strauss-Kahn este vinovat, suspectez ca stiu ce s-a intamplat. A confundat-o pe sarmana menajera cu o tara saraca, cu probleme financiare. Sefilor FMI li s-a permis in definitiv, sa le violeze fara teama atatia ani ". Johann Hari - The Independent.
La nivel declarativ FMI este un fel de babby-sitter docila, ce vine si alina durerile si plansetele pruncului in fasa, dar fals... el este taman lupul in blana de oaie, ce trage si ultima zdreanta ce-l inveleste pe amaratul ce deja a pierdut tot, chiar si ultima speranta. Un exemplu edificator, in care se poate vedea cinismul institutiei imperialiste, este asa zisul ajutor acordat unei minuscule tari africane, am numit-o pe Malawi, ce fiind intr-o situatie economica precara, face ce faceau si altii... cerand asistenta " oneroasei " FMI. Dar vai stupoare... populatia devastata de SIDA, o crunta dictatura ce domnise plus economia ruinata, au oferit-o pe tava calaului. Si uite asa vine frumos cocotat pe calul alb, FMI-ul care incepe cu celebrele " ajustari structurale ". Cred ca termenul va este cunoscut, si guvernele recente ale Romaniei ne-au si ne, bombardeaza capul cu aceste eufemisme, care proportional, covarsitor populatia autohtona habar nu au ce reprezinta. Revenind pe continentul negru, finantistii au ordonat statului sa vanda cam tot ce mai aveau in domeniul public spre privat, sa taie cheltuielile publice, sa opreasca acordarea de subventii pentru fertilizatori, chit ca erau unicii ce faceau o agricultura viabila intr-o tara cu sol precar, dominata de fermieri ( tarani ). Mai mult a cerut statului sa acorde bani prioritar bancherilor internationali nu propriului popor. In primul an al noului mileniu, FMI ca un Gestapo desavarsit, a descoperit ca statul Malawi crea stocuri de grane, cerand imperativ vanzarea imediata a lor spre mediul privat, iar cu banii dobanditi sa achite un imprumut spre o banca girata de acelasi Fond, ce oferise un imprumut cu dobanda astronomica de 56 % pe an. Seful statului a protestat, in van bineinteles, si neavand ce face a vandut bruma de cereale spre a achita banul bancii pomenite. Urmand un an dezastruos pentru agricultura, norodul infometat a ajuns sa manance coaja de copac, iar norocosii ( o gluma amara ) cu sobolani, nefericitii sucomband de inanitie. La apogeul foametei, FMI suspenda ajutorul de 47 milioane de dolari declarand ca guvernul s-a miscat incet in implementarea reformelor. Probabil scopul vitezei lor, era ca populatia sa moara intr-un ritm mai rapid. Probabil !!!... la cat cinism duc cu ei spre ceruri acesti oameni, ce-si spun crestini. O analiza a unei organizatii internationale a concluzionat ca FMI era direct raspunzator de acel dezastru umanitar. Finalmente, statul malawian a cerut FMI sa-si ia catrafusele si sa plece. Trecand peste minunatele sfaturi venite de la Fond, a reintrodus subventiile pentru fertilizatori si alte servicii pentru populatia larga, si minune... tara si-a revenit in decursul a doi ani ajungand chiar sa ofere ajutor alimentar Ugandei si Zimbabwe-lui.
Istoria FMI este plina de aceste " miracole " economice, pornind din Peru sau Etiopia trecand in Argentina sau Thailanda, toate implementarile Fondului au lasat in urma doar ruine economice. In Kenya unde flagelul SIDA facea ravagii, Fondul a cerut taxa la doctor, in Ghana a insistat pe taxa de scolarizare, ducand ca doua treimi din copii sa nu mai poata urma o scoala, iar cinismul atinge apogeul in Zambia unde la insistentele sale de taierea cheltuielilor din sanatate, numarul copiilor decedati s-a dublat.
Fostul angajat al FMI, laureatul cu Nobel in economie Joseph Stiglitz, ii declara editorialistului britanic : " Cand FMI ajunge intr-o tara, sunt interestati de un singur lucru. Cum ne asiguram ca bancile si institutiile financiare sunt platite ? ... FMI ii tine pe speculatorii financiari in afaceri. nu il intereseaza dezvoltarea sau sa ajute o tara sa iasa din saracie " .
Mai aproape de noi, avem exemplul vecinei Ungaria, unde la sosirea sa FMI lauda in 2008, mentinerea tintei de deficit prin taierea serviciilor publice. Cazand guvernul respectiv, noul instalat a cotit-o a la Braila, introducand o taxa pe banci de patru ori mai mare decat oriunde altundeva pe mapamond, iar FMI acuzand vituperant ca este " putenic disruptiva ", amenintand ca bancile vor fugi din tara, si-a luat catrafusele si talpasita si s-a retras. Dar colapsul anticipat de Fond nu s-a implinit niciodata. Ungaria a mers mai departe cu masurile, toate in favoarea populatiei, FMI acuzand continuu, dar spre stima lor guvernantii maghiari nu s-au lasat intimidati. Oare cand vom avea si noi un guvern sa stea scut si pavaza in fata acestor imperialisti, iar amaratul de la Dolhasca, Lehliu gara sau cine mai stie ce fundatura nationala sa simta ca guvernul e de partea lui, nu vandut total, lingau ca o potaie anemica si slugarnic ca un paj pe langa acesti cavaleri ai apocalipsei ? Cu alde candidatii sezonului de toamna ce vine, nu vad nimic bun sub soare... Un studiu al Center for Economic and Policy Research din Statele Unite a descoperit ca 31 din cele 42 de acorduri FMI au nevoie de politici macroeconomice " prociclice " ce aduc tarile chiar mai rau in recesiune.
Johann Hari, editorialistul celor de la " The Independent " spunea cu un umor negru ca nu fostul director al FMI Dominique Strauss- Kahn ar trebui sa compara in fata justitiei pentru agresiune sexuala, ci insusi Fondul pentru ca a infometat mii de copii, familii si chiar a mortii a nenumarati altii.
" Daca Strauss-Kahn este vinovat, suspectez ca stiu ce s-a intamplat. A confundat-o pe sarmana menajera cu o tara saraca, cu probleme financiare. Sefilor FMI li s-a permis in definitiv, sa le violeze fara teama atatia ani ". Johann Hari - The Independent.
Friday, September 5, 2014
RETORICA CIA
Ca o coincidenta, oarecum as pute spune, vis-a-vis de precedentul articol de pe blog, ceea ce mi-a retinut atentia citind recent " CIA o istorie secreta " este faptul ca precum spune vechea vorba romaneasca " si-a bagat dracul coada " asa si cu conflictul la cald dus de acea ofensiva jihadista ce s-a autointitulat Statul Islamic din Irak si Levant ( Siria ), mai pe scurt ISIS.
Foarte bine documentata, din arhivele desecretizate ale mai multor institutii americane, lucrarea... facandu-i o critica de ansamblu rezoneaza intr-un anume punct. Demitizarea acestei structuri a guvernului Statelor Unite, ba chiar mai mult nenumaratele greseli de interpretare a unor situatii de criza globale dupa ultima conflagratie mondiala fac din CIA mai mult un pigmeu al comunitatii serviciilor secrete decat un gigant cum gresit a fost reflectat in contextul ultimelor decenii si asta mai ales cu concursul celor ce au condus-o, ca un exemplu demn de remarcat fiind Allen Dulles, directorulal CIA cu cel mai lung mandat.
Revenind la conflictul actual din Orientul Apropiat, vazand in direct pe canalele media acele victime decapitate de catre acei schizoizi musulmani, am descoperit cu stupoare ca victimele sunt colaterale, acel eufemism cinic al autoritatilor americane si stupoare !... dracul si-a bagat din nou coada, adica CIA isi face din nou numarul, si cumva in nota obisnuita reflectata in lucrarea pomenita, adica ... nu vreau sa fiu dur, dar parca nu gasesc alta formulare decat, execrabila.
Jocul pe care administratia Obama, aici intrand Pentagonul, Departamentul de Stat, comunitatea numeroasa a serviciilor secrete si consilierii de la White House, este unul cam periculos, acel dans pe sarma pe care si administratiile anterioare l-au practicat in trecut, de cele mai multe ori intr-un mod dezastruos. Argumente exista suficiente, insa subiectul acestui articol nu necesita pomenirea lor, doar in cazul ca vreun Toma necredinciosul se va gasi printre cititorii acestui articol :) . Intrand in datele problemei, scurt si la obiect, Irakul actual este condus de minoritatea shiita inrudita doctrinar cu inamicul public numarul unu, Republica Islamica Iran iar jihadistii autoproclamatului ISIS sunt sunniti sprijiniti de Arabia Saudita, monarhiile bogate din Golf plus Turcia cu anumite reticente. Guvernul shiit a primit sute de milioane de dolari din partea Statelor Unite, are armata instruita de Pentagon, plus o bogata inzestrare de tehnica militara tot datorita gratitudinii binevoitoarei Americi. Cam toata aceasta bogatie si inzestrare a cazut ori e pe cale sa cada in mainile jihadului ISIS, iar America priveste oarecum neputincios cum merg pe apa sambetei miliardele pompate generos pentru democratizarea Irakului. Ca o ironie a sortii ISIS ce lupta si contra regimului Assad ( din Siria ) shiit la fel ca si cel irakian si iranian, fiind sprijinit de aceleasi monarhii din Golf plus etern prezenta monarhie saudita, prin intermediul acelor monarhii, primea mii de tone de arme dinspre SUA si Europa, via sauditi, livrate de cine oare !?... bineinteles CIA. Astfel ca America s-a facut partasa inarmarii acelor insurgenti ce ingrozesc intreg mapamondul prin atrocitatile ce le comit, cu arme americane si europene livrate de madam CIA, iar pe de alta parte miliardele donate generos pentru a construi un Irak obedient curg in aceeasi directie, am numit acest balaur ce scoate flacari prin Orient, recte ISIS.
In spatele acestui truism, un jurnalist celebru american, laureat al prestigiosului Premiu Pulitzer, ce semneaza in " incomodul " The New Yorker , l-am numit pe Seymour Hersh spunea intr-un recent articol, ceea ce confirma baletul pe sarma al administratiei, ca de fapt intentia Washingtonului este cu bataie lunga, ar fi faptul ca nu a sarit foarte repede la solicitarile guvernului shiit irakian, deoarece scenariul este urmatorul : " Pentru a submina Iranul, care este predominant shiit, administratia anterioara ( Bush ) a decis sa-si revizuiasca prioritatile in Orientul Mijlociu. In Liban, administratia a cooperat cu guvernul Arabiei Saudite pentru actiuni clandestine menite sa slabeasca Hezbollah, organizatia shiita sprijinita de Iran. SUA au luat parte, de asemenea, la operatiuni clandestine impotriva Iranului si a aliatului sau, Siria. Un produs secundar al acestor activitati a fost intarirea gruparilor sunnite ( gen ISIS ) extremiste care promoveaza o viziune militanta a islamului si care sunt ostile Americii si apropiate de Al- Qaeda ". Presedintele Obama fiind mai conciliant, a incercat oarecum o apropiere de Iran, insa tinta este identica, slabirea Iranului. Printr-o miscare abila de invaluire se doreste " scoaterea castanelor din foc " de catre Iran, adica nici mai mult nici mai putin decat ca militarismul ofensiv al ISIS sa fie stopat de Republica Ayatollaha ( Iranul ) ceea ce ar putea destabiliza situatia interna destul de precara a Teheranului. Baletul intra in actul doi acolo unde Wahingtonul nu-si permite sa lase total Irakul in mana bezmeticilor jihadisti si atunci mai arunca cate o mana de drone Predator ... dar fortand mana iraniana sa se arunce orbeste in valtoare, facand jocul SUA, Israelului, Arabiei Saudite, Turciei si micilor regate zonale.
Aceasta scena intortocheata poate lua oricand o turnura brusca si abrupta in terte directii. Ceea ce mi-a lasat lectura lucrarii despre aventurile CIA de-a lungul mapamondului, imi da convingerea ca si actiunile mai mult ori mai putin pripite ale actorilor, insa cel principal, am numit America indiscutabil, sunt opera probabil indirecta a celor de la Langley, adica CIA.
Foarte bine documentata, din arhivele desecretizate ale mai multor institutii americane, lucrarea... facandu-i o critica de ansamblu rezoneaza intr-un anume punct. Demitizarea acestei structuri a guvernului Statelor Unite, ba chiar mai mult nenumaratele greseli de interpretare a unor situatii de criza globale dupa ultima conflagratie mondiala fac din CIA mai mult un pigmeu al comunitatii serviciilor secrete decat un gigant cum gresit a fost reflectat in contextul ultimelor decenii si asta mai ales cu concursul celor ce au condus-o, ca un exemplu demn de remarcat fiind Allen Dulles, directorulal CIA cu cel mai lung mandat.
Revenind la conflictul actual din Orientul Apropiat, vazand in direct pe canalele media acele victime decapitate de catre acei schizoizi musulmani, am descoperit cu stupoare ca victimele sunt colaterale, acel eufemism cinic al autoritatilor americane si stupoare !... dracul si-a bagat din nou coada, adica CIA isi face din nou numarul, si cumva in nota obisnuita reflectata in lucrarea pomenita, adica ... nu vreau sa fiu dur, dar parca nu gasesc alta formulare decat, execrabila.
Jocul pe care administratia Obama, aici intrand Pentagonul, Departamentul de Stat, comunitatea numeroasa a serviciilor secrete si consilierii de la White House, este unul cam periculos, acel dans pe sarma pe care si administratiile anterioare l-au practicat in trecut, de cele mai multe ori intr-un mod dezastruos. Argumente exista suficiente, insa subiectul acestui articol nu necesita pomenirea lor, doar in cazul ca vreun Toma necredinciosul se va gasi printre cititorii acestui articol :) . Intrand in datele problemei, scurt si la obiect, Irakul actual este condus de minoritatea shiita inrudita doctrinar cu inamicul public numarul unu, Republica Islamica Iran iar jihadistii autoproclamatului ISIS sunt sunniti sprijiniti de Arabia Saudita, monarhiile bogate din Golf plus Turcia cu anumite reticente. Guvernul shiit a primit sute de milioane de dolari din partea Statelor Unite, are armata instruita de Pentagon, plus o bogata inzestrare de tehnica militara tot datorita gratitudinii binevoitoarei Americi. Cam toata aceasta bogatie si inzestrare a cazut ori e pe cale sa cada in mainile jihadului ISIS, iar America priveste oarecum neputincios cum merg pe apa sambetei miliardele pompate generos pentru democratizarea Irakului. Ca o ironie a sortii ISIS ce lupta si contra regimului Assad ( din Siria ) shiit la fel ca si cel irakian si iranian, fiind sprijinit de aceleasi monarhii din Golf plus etern prezenta monarhie saudita, prin intermediul acelor monarhii, primea mii de tone de arme dinspre SUA si Europa, via sauditi, livrate de cine oare !?... bineinteles CIA. Astfel ca America s-a facut partasa inarmarii acelor insurgenti ce ingrozesc intreg mapamondul prin atrocitatile ce le comit, cu arme americane si europene livrate de madam CIA, iar pe de alta parte miliardele donate generos pentru a construi un Irak obedient curg in aceeasi directie, am numit acest balaur ce scoate flacari prin Orient, recte ISIS.
In spatele acestui truism, un jurnalist celebru american, laureat al prestigiosului Premiu Pulitzer, ce semneaza in " incomodul " The New Yorker , l-am numit pe Seymour Hersh spunea intr-un recent articol, ceea ce confirma baletul pe sarma al administratiei, ca de fapt intentia Washingtonului este cu bataie lunga, ar fi faptul ca nu a sarit foarte repede la solicitarile guvernului shiit irakian, deoarece scenariul este urmatorul : " Pentru a submina Iranul, care este predominant shiit, administratia anterioara ( Bush ) a decis sa-si revizuiasca prioritatile in Orientul Mijlociu. In Liban, administratia a cooperat cu guvernul Arabiei Saudite pentru actiuni clandestine menite sa slabeasca Hezbollah, organizatia shiita sprijinita de Iran. SUA au luat parte, de asemenea, la operatiuni clandestine impotriva Iranului si a aliatului sau, Siria. Un produs secundar al acestor activitati a fost intarirea gruparilor sunnite ( gen ISIS ) extremiste care promoveaza o viziune militanta a islamului si care sunt ostile Americii si apropiate de Al- Qaeda ". Presedintele Obama fiind mai conciliant, a incercat oarecum o apropiere de Iran, insa tinta este identica, slabirea Iranului. Printr-o miscare abila de invaluire se doreste " scoaterea castanelor din foc " de catre Iran, adica nici mai mult nici mai putin decat ca militarismul ofensiv al ISIS sa fie stopat de Republica Ayatollaha ( Iranul ) ceea ce ar putea destabiliza situatia interna destul de precara a Teheranului. Baletul intra in actul doi acolo unde Wahingtonul nu-si permite sa lase total Irakul in mana bezmeticilor jihadisti si atunci mai arunca cate o mana de drone Predator ... dar fortand mana iraniana sa se arunce orbeste in valtoare, facand jocul SUA, Israelului, Arabiei Saudite, Turciei si micilor regate zonale.
Aceasta scena intortocheata poate lua oricand o turnura brusca si abrupta in terte directii. Ceea ce mi-a lasat lectura lucrarii despre aventurile CIA de-a lungul mapamondului, imi da convingerea ca si actiunile mai mult ori mai putin pripite ale actorilor, insa cel principal, am numit America indiscutabil, sunt opera probabil indirecta a celor de la Langley, adica CIA.
Subscribe to:
Posts (Atom)