AMENINTAREA VINE DE LA RASARIT

   Intreaga perioada scursa in hotarele celor doua borne, sfarsitul celei de-a doua conflagratii mondiale si incheierea razboiului rece a stat sub spectrul amenintarii pericolului nuclear. In ziua cand tarile blocului rasaritean se prabuseau prin autoimplozie rand pe rand ca niste castele de nisip culminand cu disiparea sovietica pe care presedintele Putin o numea cea mai mare catastrofa a secolului al xx- lea, lumea credea ori avea convingerea ca accede intr-una mai sigura cel putin din punctul de vedere al unei confruntari nucleare. Se pare ca spectrul acestei amenintari nu este atat de evident daca punem pe tapet urmatoarele afirmatii care vin de la Rasarit din partea unui personaj ce face parte din establishmentul politic moscovit.

  Conflictul sau revenirea crimeana in hotarele naturale rusesti, chit ca un ochi mai critic dinspre continentul nord-american ar ridica din spranceana, raman la convingerea ca Peninsula Crimeea a fost si este teritoriu rusesc chiar in lumina recentului interviu televizat cu Ambasadorul Rusiei in Romania in care sustinea ca niciodata istoriceste vorbind nu au existat frontiere bine delimitate intre cele doua actuale state Ucraina si Rusia. Aruncand o privire asupra unor declaratii facute de catre Konstantin Sivkov care in calitatea de Presedinte al Academiei pentru probleme geopolitice din Moscova evident ca stie ce spune, mai mult este atat de avizat in a oferi pareri incat spectrul amenintarii poate lua o coloratura sumbra. Contestand apropierea tot mai ampla a liniei de frontiera limita a NATO inspre nesfarsitele granite rusesti spunea acest strateg ca, Moscova trebuie sa aiba o abordare de intensificare a strategiilor si armelor de uz contra proximitatii trupelor occidentale. Avand o retorica furibunda, sustinea intr-un interviu dat cotidianului VPK News ca strategia cea mai adecvata de a elimina pericolul american ar reprezenta-o detonarea unei arme nucleare in interiorul unui vulcan din cadrul Parcului National Yellowstone ce ar duce la activarea vulcanica, ori pe celebra falie San Andreas din California, dupa cum se putea citi si in alta publicatie, The Epoch Times. In expunerea sa Sivkov afirma ca unidirectionalitatea fortelor NATO avand cap de pod Rusia, face ca unica alternativa de a contrabalansa aceasta situatie o reprezinta lovirea punctelor vulnerabile americane, pentru a obtine o " distrugere completa a dusmanului ". Pastrand aceeasi retorica el sustine ca " geologii considera ca supervulcanul din Yellowstone ar putea exploda in orice moment. Exista semne de intensificare a activitatii vulcanului. Prin urmare, ar fi suficienta folosirea unei arme, de exemplu din clasa megatonelor, pentru a initia o eruptie. Consecintele vor fi catastrofice pentru Statele Unite - tara pur si simplu va disparea " declaratie care numai linistitoare nu poate fi considerata. Unde mai pui ca presedintele rus sustinea la inceputul acestui an ca in caz de necesitate Rusia era pregatita sa foloseasca armele nucleare la momentul revenirii crimeene. Aceasta certifica faptul ca stiind ca ai o proprietate ce a fost uzurpata sau din neglijenta instrainata, cand constati lipsa nu pregeti sa folosesti orice mijloace pentru a redobandi acel bun care reprezinta in subconstientul colectiv rus o parte a ethosului national. Aici nu ma erijez in a pleda pro-domo pentru cauza rusa, insa opiniez ca o entitate ce se simte periclitata in propriu-i avut nu va da in laturi, ajungand sa formuleze inclusiv opinii ca cele ale lui Sivkov. Apocalipsa declaratiilor acestui geopolitician de pozitie inalta in cadrul vocalizelor moscovite nu lasa loc niciunei  deraieri de la amenintare spunand ca " o alta zona vulnerabila a Statelor Unite din punct de vedere geofizic este falia San Andreas - care se intinde pe o lungime de 1300 km intre doua placi continentale; a Pacificului si cea nord-americana. Detonarea unei arme nucleare in acel loc ar declansa evenimente catastrofice, precum un tsunami puternic, care ar putea distruge complet infrastructura Statelor Unite ". Cand iti permiti nu sa vorbesti ci sa ameninti taman superputerea globala direct in presa de la inaltimea unei anumite pozitii destul de bine conturata ca apartinand vocii guvernului, inseamna ca titlul acestei reflexii poate sa fie privit intr-o lumina suficient de pertinenta dincolo de spectrul senzationalului. In contrapondere acelasi Sivkov declara ca geografia rusa este avantajata la o riposta similara deoarece putini rusi locuiesc pe coastele marilor riverane iar Siberia cu a sa structura dura de roca bazaltica este suficient de rezistenta la un atac nuclear. In cadrul Forumului Economic de la Moscova din 2013 el declara ca pana in anii 2020- 2025, Rusia  va detine arme asimetrice in arsenalele sale capabile sa declanseze acest tip de atac. Ziarul Sydney Morning Herald cita din Pravda.ru din decembrie 2014 ca existenta unui conflict tot mai acut Rusia vs. Occident cu tinta finala de distrugere a Rusiei de catre America, duc la concluzia ca Sivkov prin declaratiile sale exprima o pozitie oficiala iar faptul ca tot el acuza politicienii americani de crima aici incluzand decesul a peste 1 200 000 de irakieni mergand cu firul acuzei in directia ONU ori alte organisme internationale ce nu isi respecta atributiile astfel ca unica solutie prin care elita americana poate fi aratata drept vinovata este aceea de ai distruge fortele militare. Nelasand loc de interpretati Sivkov declara in Pravda ca potentialitatea unei Americi belicoase in directia rusa este plauzibila aratand ca SUA a utilizat o mie de rachete in Irak sau fosta Iugoslavie. 

  Evident, suntem indreptatiti sa credem ca aceasta pletora de amenintari declarative pot fi doar o concretete a hotararii de care decidentii rusi sunt capabili in a le formula deschis fara perdea, insa credem ca vocea ratiunii va prima ... cu toate acestea amenintarea nu va fi privita mai relaxat, deoarecea ne aducem aminte de vorba profetiei ce spunea ca - atunci cand esti mai sigur te prabusesti. Raportul pe anul in curs al SIPRI ( Stokholm International Peace Research Institute ) prin vocea sefului echipei de cercetatori Shannon Kile spunea ca, Rusia si-a diminuat arsenalul de focoase nucleare in ultimul an de la 8000 la 7500 iar SUA de la 7300 la 7260. Suficiente,nu?

  In sfertul de veac scurs de la caderea comunismului s-a creat impresia ca amenintarea nucleara va ramane o pagina a istoriei, dar evenimentele si cu atat mai mult declaratiile pot sa tina lumea intr-o stare de tensiune de incordare. Nu doresc sa folosesc limbajul epocii anterioare cu indemnuri pentru dezarmare, cu patosul si frenezia ideologiei pacifiste ce masca concurenta reala a sferelor de influenta insa opiniez ca realismul politic  joaca din ce in ce mai evident o noua carte, intr-o lume foarte complexa in care superputerea evidenta rasufla tot mai greu sub poverile tot mai apasatoare militare, economice, financiare si interne iar din umbra atat vechiul sau noul inamic rus sta la panda incercand sa mobilizeze si sa accelereze orice potential aliat ce i-ar satisface nevoia acuta de a destabiliza pandantivele ce atarna agatate in aliante ( Turcia, Ungaria, Grecia ) la lantul poleit al Unchiului Sam ori mai noii actori globali, unde China deja este o certitudine iar pe turnanta vin puternic cu diverse provocari ceilalti membri BRICS.