Inghetata pe bat
Un pusti de 11 ani, Frank Epperson, intr-o noapte de iarna a anului 1905, a lasat un amestec de praf de suc si apa afara pe veranda, cu un bat inauntru. Amestecul a inghetat din cauza temperaturii. Astfel, Frank a inventat fara sa vrea inghetata pe bat. 18 ani mai tarziu, in 1923, Epperson isi deschide un stand de limonada, unde comercializeaza si inghetata pe bat, sub denumirea de Eppsicles. In 1924, a patentat inghetata pe bat si a fondat Popsicle Corporation. In anul urmator, a vandut inventia catre Joe Lowe Co. Pana in 1928, Epperson vanduse deja 60 milioane de Popsicle. In 1983, anul mortii venerabilului inventator, Unilever a cumparat brandul Popsicle de la Empire of Carolina Inc. pentru 155 milioane de dolari.
Artificiile
Pentru multa lume nu mai este un secret ca artificiile au fost initial folosite in China, cu peste o mie de ani in urma. Ceea ce probabil nu cunosc multi este faptul ca, potrivit unei legende larg raspandite si in general acceptate, ele au fost inventate accidental acum doua mii de ani de catre un bucatar chinez care experimenta retete culinare. Bucatarul ar fi amestecat carbune, pucioasa si salpetru - ingrediente comune in gastronomia acelor vremuri, pe care le-a introdus intr-un tub de bambus. Atunci cand mixtura a intrat in contact cu focul, totul a explodat.
Super Glue
In timpul celui de-al doilea razboi mondial, chimistul american Harry Coover si echipa sa de cercetatori de la Eastman Kodak incercau sa fabrice catari ( ochitoare ) pentru armele de foc, folosind un adeziv cianoacrilic. Au esuat, dar au ramas " lipiti " de Super Glue. Incepand cu 1958, adezivul a fost comercializat ca produs de larga intrebuintare. Sub conducerea lui Coover, echipa R&D de la Kodak a produs 320 de noi tipuri de lipici. Vanzarile au crescut de la 1,8 miliarde de dolari la 2,5 miliarde dolari. Totusi, compania nu a reusit sa fructifice descoperirea. In 1980, au vandut afacerea grupului National Starch. Doctorul Coover a fabricat si un lipici medical, folosit la bandajarea ranilor soldatilor raniti in razboiul din Vietnam.
Coca - Cola
Prima reteta Coca-Cola a fost inventata in Columbus, Georgia, de catre John Stith Pemberton, initial ca un coca - vin numit Pemberton's French Wine Coca in 1885. Farmacistul din Atlanta, incerca sa gaseasca un remediu pentru durerile de cap. A fost vanduta initial ca un medicament brevetat pentru cinci centi. Pemberton a sustinut ca bautura Coca-Cola a vindecat multe boli, inclusiv dependenta de morfina, dispepsia, neurastenia, durerile de cap si impotenta. Pemberton a publicat prima reclama pentru bautura pe 29 mai a aceluiasi an, in Atlanta Journal. In primele opt luni, doar noua bauturi au fost vandute zilnic. Coca-Cola a fost vanduta in sticle, pentru prima data pe 12 martie 1894. Restul e istorie, insa reteta este in continuare pazita cu atentie.
Chibriturile
Oamenii au depins de foc intotdeauna, insa tehnica straveche de a freca doua bete a inceput sa fie plictisitoare, astfel ca au cautat alte metode. Una dintre acestea a fost iasca si amnarul, insa nici aceasta nu era nemaipomenita. In 1827, farmacistul londonez John Walker a descoperit pe mai multe betisoare cu care isi amesteca chimicalele, urme de substanta uscata. Incercand sa elimine acele urme, prin frecarea de o suprafata plana, a constatat cu mirare ca aceasta s-a aprins. Dandu-si seama de importanta descoperirii, Walker a inceput sa fabrice o versiune timpurie a chibriturilor moderne. Mai mult, pentru ca toata lumea sa beneficieze de descoperirea sa, el nu a patentat inventia.
Dinamita
Alfred Nobel incerca sa stabilizeze nitroglicerina, un lichid exploziv. La cercetari au luat parte mai multe persoane, printre care si fratele chimistului suedez. Printr-o intamplare nefericita, unii membri ai echipei lui Nobel au murit intr-o explozie in laborator. Unii spun ca tocmai asta l-a ambitionat pe Nobel sa gaseasca solutia optima pentru controlarea materialelor explozive. Cunoscand instabilitatea nitroglicerinei, Nobel a continuat sa testeze noi metode prin care sa depoziteze si sa detoneze explozibil. Descoperirea a venit tot in urma unui accident : in timp ce transporta nitroglicerina, una dintre canistre s-a spart. Nobel observand ca materialul canistrei ( kieselguhr ) a absorbit perfect lichidul. De atunci, Nobel a folosit acest material pentru a stabiliza explozibilul, dinamita fiind patentata in anul 1867.
Cuptorul cu microunde
Inginerul american Percy Spencer experimenta realizarea unui aparat care sa detecteze avioanele inamice, in timpul celui de-al doilea razboi mondial, cand microundele transmise de radar au topit o ciocolata pe care o avea in buzunar. Spencer a inceput sa " lucreze " cu floricele si oua. Colegii i-au fost martori. La finele anilor '40, compania Raytheon a obtinut patentul de utilizare a microundelor in scopul gatitului. La inceput, cuptoarele cu microunde erau mari si scumpe. Cu toate acestea, in 1975, 14% dintre americani detineau un cuptor cu microunde. Afacerea sa cu microunde valoreaza 25 de miliarde de dolari.
Sistemul de prindere si fixare Velcro ( tip arici, scai )
Inginerul elvetian George de Mestral isi efectua obisnuita plimbare de dimineata prin peisajul rural, cand a descoperit cat de greu se dezlipesc florile de ciulin de pe haine si de pe blana cainelui sau. A examinat la microscop plantele si a descoperit in compozitia lor mici " carlige ", care explicau proprietatile adezive. Mestral a inventat un nou sistem de prindere, deja clasicul arici. 10 ani mai tarziu, a aparut Velcro. De Mestral a obtinut patentul in Elvetia si a inceput productia in Europa, la sfarsitul anilor '70, cand astronautii NASA l-au folosit pentru etansarea costumelor spatiale si securizarea pungilor de mancare. De Mestral a vandut anual peste 60 milioane metri de Velcro, inainte de a preda compania catre Velcro SA, un grup elvetian ( mai tarziu, devine Velcro International ).
Post-it-urile
Cercetatorul american Arthur Fry, de la 3M, a participat la un seminar alaturi de Spencer Silver, un alt cercetator retras din activitate. Silver descoperise un adeziv unic, dar aparent inutil. Arthur Fry l-a folosit pentru a marca mai multe pagini dintr-o carte, realizand ca putea dezlipi semnele de carte fara a deteriora filele. In doar cativa ani, esecul lui Silver s-a transformat intr-un imens succes.
Vaselina
Tanarul de 22 de ani Robert Chesebrough a descoperit din intamplare o substanta unsuroasa, pe care muncitorii o numeau " ceara petrolului ". Chesebrough a observat ca acestia o foloseau pentru oblojirea diverselor rani si arsuri provocate in timpul muncii. A luat o mostra acasa, pentru a o studia. A extras din substanta o " gelatina petroliera " si, in 1872, a patentat procesul. In anii 1880, Chesebrough vindea vaselina pe banda rulanta. In 1870, compania sa si-a deschis birouri la Londra, in Spania si Franta. In 1911, a inaugurat fabrici in Europa, Canada si Africa. Chesebrough a murit in 1933, dar compania a continuat sa prospere.
Biscuitii cu ciocolata
Este greu pentru amatorii de dulciuri sa-si imagineze o lume fara biscuiti cu ciocolata, dar, pana in 1930, acestia nu au existat. Ei au fost inventati din greseala de Ruth Wakefield, proprietara a Toll House Inn. Preparand biscuitii, Ruth a descoperit ca ramasese fara ciocolata speciala pentru produse de panificatie. Pentru a remedia aceasta problema, a rupt in bucatele mici ciocolata obisnuita si a adaugat-o in aluatul de biscuiti. S-a asteptat ca ciocolata sa se topeasca, insa acest lucru nu s-a intamplat. Si astfel s-au nascut biscuitii cu ciocolata. Inca de atunci, foarte apreciati de clientii hanului sau.
Zaharina
Zaharina, indulcitorul in cutii roz, a fost descoperita de omul de stiinta, Constantin Falhberg care nu se spala pe maini dupa ce se intorcea de la birou. In 1879, chimistul incerca sa gaseasca noi utilitati pentru gudronul de carbune. Dupa o zi productiva la munca, Fahlberg s-a intors acasa si atunci s-a intamplat ceva ciudat. El a observat ca rulourile pe care le manca erau foarte dulci. si-a intrebat sotia daca a adaugat un nou ingredient in mancare, iar atunci cand ea a negat, Fahlberg a realizat ca gustul se datoreaza mainilor sale murdare. A doua zi s-a intors in laborator si a inceput sa isi guste " munca ", pana a descoperit aceasta dulceata.
Fulgii de porumb
In 1894, Will Keith Kellogg lucra la un spital, fiind responsabil cu elaborarea unor noi retete de mancare pentru pacienti. Din greseala, Kellogg a lasat prea mult la inmuiat niste grau. In loc sa-l arunce, Kellogg l-a copt si l-a servit pacientilor. A fost un adevarat succes, astfel ca viitorul bogatas a incercat si alte cereale, intre care si porumbul. Asa s-a nascut brandul Kellog Corn Flakes, care a devenit rapid foarte popular in intreaga lume si l-a facut pe inventatorul sau milionar.
Penicilina
Povestea ar suna cam asa: Alexander Fleming nu a curatat locul sau de munca inainte de a pleca in vacanta intr-o zi din 1928. Cand a venit inapoi, Fleming a observat ca exista o ciuperca ciudata pe unele din culturile sale. Mai ciudat era faptul ca bacteriile nu puteau sa prospere in apropierea acestor culturi. Desi a fost primul care a observat proprietatile terapeutice ale mucegaiului cultivat intr-un anumit mod, Fleming nu a avut resursele pentru a duce la bun sfarsit aceasta descoperire, asa ca alti cercetatori au preluat-o dupa cativa ani si au elaborat o tehnica de producere a penicilinei. Avand in vedere ca, in mai putin de un secol de cand penicilina a fost descoperita, antibioticele au salvat aproximativ 200 de milioane de vieti, putem spune ca aceasta este cea mai importanta inventie accidentala dintre cele mentionate. Este de apreciat ca, in 1885, savantul roman Victor Babes anticipase actiunea inhibanta a substantelor elaborate de microorganisme, intuind efectele practice ale antagonismului microbian in terapeutica.
