MISTERUL DE LA DEALEY PLAZA

  S-a scurs jumatate de secol, de cand planeta a fost literalmente zguduita in urma asasinarii presedintelui Kennedy. Numeroase vehiculari s-au facut de-a lungul timpului legate de aceasta moarte dramatica, care mai de care, unele pertinente altele fanteziste ramanand suficiente si pentru zona ridicolului.
  Cert este, ca la 22 noiembrie 1963 America dar si restul planetei, ma hazardez sa spun, a pierdut nu atat un presedinte charismatic ori un politician vizionar care a intrezarit ca globalizarea si Noua Ordine Mondiala erau si in timp au devenit fortele ce conduc si corup actualul establishment global. Kennedy a avut curajul sa lupte cu acea elita reprezentata de complexul militar-industrial, de care inclusiv conservatorul presedinte anterior, recte Einsenhower, cerea a se tine cont de forta si puterea ei in viitor.
   Sunt in asentimentul a milioane si milioane de cetateni ai planetei care, nu au cazut "prada" simulacrului condus de procurorul-general de atunci...Waren, unde ne-a fost vanduta povestea unicului atentator, singuratic,neinteles si simpatizant comunist. Nu stimabililor, Kennedy nu a fost victima unui neinteles...el a fost victima propriei sale indrazneli de a se opune fortei sistemului obladuita de serviciile secrete din care faceau parte complexul mai sus pomenit, cot la cot cu marea finanta de pe Wall-Street, ce-si simteau amenintate interesele globale...de catre acest neavenit  pe...Pennsylvania Avenue.
   Oricat de mult se straduie guvernul Statelor Unite in prezent dar si de-a lungul acestor decenii de a convinge ca L.H.Oswald a comis-o de unul singur...e o certitudine ca, precum in celebrul serial "X files" -adevarul e dincolo de noi.
  Actualmente, cand dovezile sunt din ce in ce mai evidente, ca la mijloc a fost un complot, important este pentru generatia de azi in a invata din aceasta drama ca, acea Kabbala oculta ce NE conduce din spatele usilor inchise...nu trebuie sa mai fie lasata sa ne foloseasca pe post de sclavi moderni, vanzandu-ne o fericire iluzorie.
  Astfel, stau si cuget carei doctrine sa-i dam dreptate pe termen mediu in viitorul de langa noi?

   Atunci, la Dealey Plaza a murit nu un om, ci o speranta, speranta ca SISTEMUL nu va invinge. Oare atat de slaba e actuala generatie?

SPIRITUALITATE CHINEZA

   Navodul este o unealta de prins peste. De cum e prins pestele, navodul este dat uitarii. Plasa este o unealta de prins iepuri. De cum e prins iepurele, plasa e data uitarii. Vorba este o unealta de prins idei. De cum e prinsa ideea, vorba este data uitarii. Cum sa-l gasesc pe omul care a dat uitarii vorbele si sa stau de vorba cu el?
                                                                                   ZHUANG ZI, filosof chinez aprox.369-286 i.e.n.

UN EROU APROAPE CENTENAR

  O coincidenta, stranie as putea spune, mi-a fost dat sa mi se intample azi.Despre ce este vorba, va voi relata in urmatoarea poveste. De cateva luni bune am urmarit nenumarate documentare despre ultima conflagratie mondiala. Fie bataliile din Pacific, Africa de Nord, Europa de Vest si bineinteles Frontul de Rasarit, care a fost cel mai dur si in acelasi timp plin de cruzime.
  Stalingradul, ca batalie, probabil ca a fost cea mai teribila in tot razboiul. Iesisem azi pentru a face niste fotografii cu o achizitie recenta, cand strania coincidenta se produse. Tocmai trecea pe langa mine un veteran de razboi...insigna din piept l-a tradat. Il rog sa-mi dea voie pentru a-l imortaliza, unde din vorba-n vorba imi spune ca a fost pe front la Stalingrad.
  Ei bine in acest punct incepe povestea. Veteranul meu, ce mai are 6 ani si va deveni centenar, volubil nevoie mare, fu de acord sa-l prind in cadru, dupa care si-a vazut de drum. Rumegand putin situatia, in cursul dupa-amiezii, m-am hotarat sa-i fac o vizita...ce mai, omul a trait pe viu ororile Stalingradului.
  Era in februarie 1941 cand venerabilul Miclo Ioan nascut pe 26 decembrie 1919 a fost incorporat la Alba-Iulia in Divizia 20, Regimentul 91 infanterie unde a facut scoala auto la Batalionul 3 moto.A trecut pe la Campina si pe la Roman si ulterior invaziei naziste in Uniunea Sovietica ajunge la Odessa. Aici cunoaste doua familii, una vorbea maghiara iar cealalta ebraica. Pentru ca ofensiva mergea tot mai spre est, finalmente atinge periferiile Stalingradului. Fiind sofer a facut numeroase transporturi in stepa kalmuca spre Caucaz, trecand pe la cotul Donului adeseori. Invatand limba rusa apreciabil, i-a fost de un real folos de-a lungul campaniei. Amintirile pareau suficient de vii...drept dovada mi-a relatat cum romanii erau destul de generosi cu populatia civila rusa, contrastand cu duritatea celei naziste, ori cum le-au cazut in prizonierat doua membre ale armatei rosii, care plangeau crezand ca vor fi ucise de catre romani. Adeseori conflictele cu germanii se acutizau din varii motive, insa pentru mine a fost atat de fascinant sa aud totul din gura unui martor ocular al evenimentelor. Cu lacrimi in ochi, mi-a spus cum au cazut aproape 100 000 de romani pentru eliberarea Basarabiei. Insa mult mai multe erau cele nespuse, dar pe care le simteam ca zac intransul. Odata cu contraofensiva sovietica, degringolada retragerii spre Don l-a prins totusi intr-o situatie favorabila. Chiar temutii partizani l-au "protejat", zicandu-i : Vanea, pentru ca ai ajutat civilii nostri, du-te pe Don in jos nu spre cotul lui, ajungand sa se salveze in aceeasi stepa kalmuca. Ajungand la Nistru a trait cruzimea reincercarii antonesciene de contraofensiva, insa sprijinul in tancuri, aviatie din partea germana a lipsit cu desavarsire. Ii simt din nou tremendo-ul vocii, cand imi spune cum generalul Sergheevici, comandantul diviziei sale s-a sinucis, iar el avea o buna apreciere din parte generalului pe care adesea il transporta. Incercarea contraofensivei trebuia sa fie undeva la Razboieni. Fiind atat de indepartate in timp, evenimentele, simt o oarecare confuzie...uneori. Ziua de 23 august 1944 l-a gasit in permisie, acasa. Dupa ruperea aliantei cu Germania, nemtii au devenit furiosi si cruzi. In toata campania si in est si spre vest era in cursa zi lumina. Pe front spre vest, cel mai departe a ajuns la Dej, zicandu-mi Ungaria...deoarece era teritoriu luat samavolnic. In ianuarie 45 este lasat la vatra, deoarece toate contingentele mai vechi de 3 ani au intrat sub incidenta acestei decizii. Inclusiv masina, captura de razboi de la germani, a predat-o rusilor ca sa se vada mai repede pe meleagurile natale.
  In perioada combatanta a primit medaliile "Barbatie si Credinta" clasa a doua si a treia, medalia "Pentru eliberarea Basarabiei" avand in total 8 medalii si nenumarate Diplome de Onoare, cum ar fi cea cu semnatura presedintelui Iliescu, "Crucea Comemorativa" a celui de-al doilea razboi mondial. Este cetatean de onoare al municipiilor Beius si Oradea, membru in Asociatiile Nationala, Judeteana si Locala a Veteranilor de Razboi.
  Aceasta ar fi povestea mea...a coincidentei stranii...adica tot urmarind grozaviile razboiului sa ajung sa cunosc un EROU al sau.
   Plutonierului Adjutant in rezerva Miclo Ioan, acum la aproape 94 ani, ii multumesc ca mi-a oferit prilejul sa   ascult intamplari de pe frontul rasaritean.
 Sanatate si sa ciocnesc un pahar de sampanie cu domnia sa la Craciunul din 2019.

NEMERNICA GERMANIE

  Tocmai am revazut colosala productie "Salvati soldatul Ryan", iar gandul m-a purtat involuntar la, atitudinea ce n-o pot numi altfel...decat nemernica a Germaniei contemporane.Pai cand tronezi pe scaunul de pe care Hitler isi lansa ditirambele, mai ai curajul si nesimtirea sa te otzarasti la America?... parca incercand sa uiti sau sa te prefaci ca uiti ororile lasate de "stralucitu-ti" inaintas?
  Pai nu vi-ar fi rusine, popor de criminali, acum sa aveti tupeul in a cere sa nu fiti spionati?Cine, in urmatoarele decenii ar mai putea avea incredere intr-o natiune ce in decursul a 70 de ani, a invadat Franta de numai putin de 3 ori...plus marasmul si tavalugul comis in restul Europei? Rusine...acesta e cuvantul ce-l merita intreaga Germanie, caci daca sunt persoane ce uita trecutul, exista altii ce il scot de la naftalina.Cu infatisarea unui mascul pornit la un meci clandestin de box, actualul cancelar, nu doar ca taie si spanzura prin buzunarele europenilor, insa are si un tupeu mai mult decat grobian, avand aproape o atitudine isterica ca si inaintasul buclucas....incercand sa aneantizeze FAPTELE...caci geaba l-ai dat pe Goethe, Wagner, Hegel sau Kant, deoarece acestia palesc in fata faptelor lui Himmler, Heyndrich, Goering, Mengele, insa galeria monstruozitatilor cu chip uman e "infinit" mai lunga.Si atunci ce?...Ce-ar vrea Angelica? Sa-i ridicam statuie pentru faptele bunicilor si parintilor...?Parol, natiune...voi aveti un singur drept. Acela de a tacea si pune barbia-n piept. Bismarck isi facuse din real-politik un scop si un tel de a pune Germania in topul natiunilor. Actualmente, daca sunt atat de pacifisti, cum tot o spun oriunde in lume, acesti nepoti de nazisti, ar trebui sa spuna franc oricui...stiti noi am facut prea multa mizerie sub soare, asadar nu credem ca e de bon-gut sa scheunam pe mapamond ca...vezi Doamne etc.
  Fireste (vorba lui Adi Nastase) multi ati considera acest articol cam licentios eventual lipsit de diplomatie, insa nu poti invoca diplomatia sau uzantele protocolare cand dupa ce ai ucis calaretul...mai omori si bietul cal. Intr-o lume a demnitatii poti cere sau sa invoci rafinamentul, protocolul, buna intelegere...insa cand pata de pe obraz e mare cat lacul Baikal, ideal ar fi sa te scuzi, ca ai curajul sa iti "aperi" interesele.

ROCK-UL RUSESC

      Mi-au auzit urechile de-a lungul anilor, aproape toate marile nume de band-uri sau solisti din magia oferita de muzica rock. Asa pe scurt, incepand cu Stones, Dylan, Hendrix, Zeppelin, Maiden, Nirvana sau Metallica...am dat doar cateva nume, lista ar fi prea lunga:), i-am ascultat si reascultat , pe unii chiar avand sansa sa-i vad pe viu.

      Din start as vrea sa fac o mica precizare, inainte de a marsa pe subiectul acestui articol.Asadar, daca...cititorule nu ai o anume afinitate pentru sunetul limbii ruse...treci mai departe si lasa balta:) ideea de a asculta vreodata rock sau muzica ruseasca. Pana in urma cu, sa zic 7,8 ani nu aveam nici o treaba cu muzica sau sonoritatile vastei Rusii. Din intamplare citisem atunci o carte despre fosta Uniune Sovietica, unde, printre altele era abordat si fenomenul rock. Ei, si atunci am avut...marea revelatie.Ce sonoritati, ce voci, bineinteles ca limba n-o intelegeam, insa tonalitatea, farmecul a ceva necunoscut m-au cucerit pe loc.Si m-am vazut ca peste noapte am inceput sa ascult iar ulterior sa devin fan al rockului rusesc.Cum zic, nefiind un cunoscator al limbii, poetica sonoritatilor era si este un mister...insa am reusit sa prind niste traduceri in romana, care mi-au dezvaluit un rafinament compozistic, presarat cu un umor fin...deoarece unele cantece vin din era sovietelor...cand unele formulari faceau subiect de ukaz.

    Acum sa-i dau bataie:), oferindu-va nume ale scenei rock rusesti si ex-sovietice.Bineinteles, nu pot fi altfel decat subiectiv, asadar sa va dezvalui formatiile care m-au fascinat dintru inceput. Vocea gutural ragusita a solistului de la DDT m-a cucerit din prima, ori cei de la Nautilius Pompilius cu al lor hit Tutankamon ce uneori se repeta in player-ul meu de...cine mai stie cate ori:), sau Mummy Troll o formatie cu un sound modern ce s-a impus chiar si in State, unde au cantat sold-out. Scena, normal cuprinde nenumarate alte nume precum Kino, Agata Kristi, Akvarium, Ciaif etc...,nu pot sa spun ca le-am ascultat pe toate.

  Insa, forta, sonoritatea, particularitatea ritmului rockului rusesc il poate livra suficient de bine in mainstream-u l rock-n-roll'ului mondial.Incercati de exemplu de la DDT...Bielaia Reka, Nascut in Urss, Ocen, Prasvistiela, de la Mummy Troll pot spune ca aproape orice cantec imi place sau albumul Krylia(Aripi) al celor de la Nautilius Pompilius.

     Cum ziceam sunt un fan de cativa ani buni al rockului rusesc, ce ar merita o mai buna vizualizare, mediatizare si apreciere la nivel global, nu sa ramanem tributari limbii sau unor sechele emotionale.