Saturday, September 26, 2015

MESCHINARII

  Priveam in cursul acestei dimineti si nu reuseam sa imi alung grimasa de ironie din atitudinea plina de meschinarie cu valente ducand la grobianism cu ocazia plinei de fast primiri a presedintelui Chinei cu onoruri demne de un imparat, la Casa Alba, in contextul reuniunii Adunarii Natiunilor Unite ce are loc la New-York. Toate bune si frumoase, este absolut firesc sa primesti pe cine vrei, cum vrei sa-i acorzi onorurile pe care crezi ca le merita, insa glasul istoriei nu uita si nu iarta. Secvential, China a suferit umilinte din partea tarilor foste imperii aici introducand si Statele Unite ce nu era un imperiu de jure dar actiona adeseori ca unul de facto. Un secol de infamii si jigniri a cunoscut tara cea mai longeviva in topul marilor puteri, tara ce si pe vremea lui Moise era acolo la varf si este si azi, in plina globalizare. Anii 1850-1950 cu mici variatiuni au fost ani de durere, ani ingrozitori, de injosiri suferite de acest colos numit Zhong guo sau in idiomuri vestice China. Ce poate fi mai meschin, dupa ce ai sprijinit total partea opusa a jocului pentru putere, adica fortele nationaliste ale lui Cian Kai Shek, care invinse fiind au fondat Taiwanul actual, ducand meschinaria pana la anii '70 ai secolului trecut cand din interese pur ideologice ( deci marxiste, ca o ironie a sortii fata de farul lumii capitaliste ) ai sustinut ca in Consiliul de Securitate al ONU minuscula Formosa ( actualul Taiwan ) sa reprezinte China, abia ulterior in valtoarea luptei anti-sovietice ai cotit-o ca la Ploiesti sustinand China ca membru al amintitului consiliu, azvarlind Taiwanul la cosul de gunoi al istoriei. Mai mult, in ziua in care ex-presedintele Nixon descaleca la Beijing o facea cu condescenta unui presedinte martian vizitand gloata primitiva. Acum, cand istoria a adus China in prim plan acolo unde ii era de fapt locul, meschinaria joaca pe mesele tarabei instaurate pe peluza din Pennsylvania Avenue, iar vechile atitudini au fost uitate, privind China ca pe o forta, un rival de temut, un partener necesar si toate acestea cu o condescenta ca si cum intotdeauna a fost la fel ca intr-o veche familie fericita. Daca cineva crede ca tratamentul injositor din trecutul apropiat a fost sters cu buretele la Palatul Interzis din vechiul Pekin, atunci marii strategi ai politicii americane se inseala profund. Cu toata cresterea in umbra cinicului Machiavelli unde interesele primeaza, Sun tzi a formulat-o mult mai devreme, asadar daca se iluzioneaza washingtonienii ca aceste aspecte au ramas de domeniul trecutului se insala amarnic, deoarece e clar ca hanul ( etnia majoritara chineza ) nu isi face iluzii, totul este o mascarada, nu o reflectare a curtoaziei, recunoasterii implicite ca mare putere sau ce doriti, interesul cutitului la os trecand peste pastisa creata in laborator, asadar Jinping stie ca nu valoarea, recunoasterea internationala ca putere etc, etc ci efectiv interesul, necesitatea fac aceasta primire absolut mirobolanta sa se uite de invocatele drepturi ale omului, capitalism controlat, controlul yuanului ( renminbi ) - moneda nationala, sa para uitate sau voit uitate. 
  In lumina rece a adevarului, aceasta primire ultra meschina  ar fi fost facuta oricui, chiar si celui mai feroce dictator daca interesele primau. Iar ca sa ducem teza la definitoriu, scotand-o din zodia unei presupuneri, sa ne aducem aminte de al nostru fost dictator, stalinist calificat oricand in termenii americani, cel ce era desfiintat imediat dupa '90 ca un crud, nemilos si altele dictator. Atunci cum ramane cu aceleasi stralucite primiri pe aceiasi peluza de la White House, de catre mai multe presedintii, a fostului dictator iar azi cand clamam de parteneriatul strategic, de mari investitii, de Romania stat democratic membru al NATO, niciun presedinte roman nu beneficiaza de oficiile acordate lui Ceausescu? Asadar sa intarim meschinaria americana, cand eram tara comunista, condusa de un dictator, facand parte dintr-o alianta militara fatis contra valorilor occidentale, cand ideologic militam pentru distrugerea capitalismului eram primiti glorios cu cele mai inalte onoruri iar azi in calitatea pe care o avem ca stat, nu beneficiem de acel tratament de care Ceausescu a avut parte. Splendida atitudinea, nu ? 
  In intreg cursul istoriei, aceasta a fost atitudinea popoarelor vest europene ( si extensia nord-americana ), care oriunde s-au perindat au jucat acest joc funest al interesului ultrameschin invocand intotdeauna comertul liber, mai recent democratia, parteneriate etc,etc dar aspecte golite de orice continut real ci simple declaratii emfatice functie de intersele momentului . In anii '80, Sadam Hussein era aliat de nadejde al Americii contra Iranului ayatollah ca ulterior sa devina indezirabil. Asta se trage din etica crestina, deoarece toate aceste natiuni pun la baza formarii lor, ascendenta religiei in formarea lor ca tari, state si natiuni.
  Intrand in zodia religiei, ce poate fi cel putin la fel de meschin decat discursul acelui om imbracat in brocart alb ce se revendicva urmasul pamantean al Mantuitorului, declarandu-se suveranul unei puteri pe care Isus a spus-o explicit ca nu e aici in aceasta lume, ce vine inconjurat de garzi, ce troneaza peste o banca cu fonduri de miliarde de dolari, ce pastoreste prelati cu miile acuzati de pedofilie, ce duce mai departe crima facuta cu milioanele fata de populatii ce aveau singura vina ca nu auzisera de un nativ iudeu, ce au exterminat in numele aceluiasi, culturi si civilizatii ... crima nu va fi exonerata niciodata, stimabile domn din Pampasul argentinian ... iar azi ne povesteste de valorile umane. Nu cred ca taman acest cetatean al planetei este in masura sa vorbeasca despre aceste principii. Lasati pe altii stimabile sud-american. Apropo, pe vremea dictaturii anilor '70 de la Buenos Aires ati iesit vreodata pe ulita sa protestati pentru fardelegea din tara !!! Ca nu va-am auzit vocaliza ...
  Meschinaria este in primul rand apanajul culturii europene si a descendentelor sale, deoarece privind spre alte civilizatii ale istoriei, cu alt tip de credinte nu regasim aceste atitudini ce chiar si un copilas de scoala primara le-ar putea intui.
Post a Comment