ALIANTA NEFIREASCA

   Este bine cunoscuta relatia ce trece dincolo de amicitie ori alianta dintre Statele Unite ale Americii si Israel. Ea are substraturi vechi, pornind de la crearea statului evreu pana in zilele noastre, trecand uneori prin mici sinusoide. Ei bine, lucrurile par, ca sa nu spun ca de fapt s-au schimbat fundamental, cel putin de la inceputul acestui an.
  La momentul in care Adunarea Generala a ONU supunea votului rezolutia de condamnare a anexarii Crimeei de catre Federatia Rusa, Israelul era prezent printr-o lipsa desavarsita in sedinta. Aceasta a reprezentat o " palma " data diplomatiei americane, ce conducea un bloc omogen, de unde statul evreu nu a lipsit niciodata. Remarca facuta de " The Epoch Times " cuprinde si alte aspecte ce pun Washingtonul in pozitii incomode vazand ca aliatul numarul unu din Orient spune pas si prin aceasta atingand prestigiul diplomatiei americane.
   Cauzele sunt diverse, complexe, insa ele arata ca Israelul joaca cartea unei independente sau mai bine spus o viziune multilaterala in relatia cu SUA deschizand orizonturi ce alta data pareau de domeniul teoriei si mai putin al realului. Prin atitudinea americana de indecizie in conflictul din Siria sau sprijinul in Primavara araba contrar intereselor statului evreu, au constituit o prima bresa in relatia monolit anterioara. Insa, si merita subliniat acest aspect, in momentul cand s-a constatat o aliniere cu politica Moscovei, la Washington in prima faza s-a ridicat spranceana a mirare, ulterior a nedumerire si sfarsind cu o furie destul de greu de disimulat. Israelul ce se temea de ramanerea in fotoliu la Damasc a regimului Assad, cunoscand vechile amicitii ruso-siriene a jucat pe mana kazaciocului, intuind ca e preferabil Assad decat islamistii furibunzi ce ridicau pretentii pentru califatul ISIS ce ar destabiliza ( si o face deja ) zona. In Israel traiesc peste un milion de evrei proveniti din spatiul ex-sovietc ceea ce constituie un numar important la orice tip de alegeri, nemaipunand la socoteala ca anual peste 13% din turistii ce viziteaza vechia provincie romana Palestina ( actualul Israel ) provin din acelasi spatiu, iar ca o dovada mai mult decat concludenta o reprezinta anularea vizelor de intrare luata in cursul acestui an pentru cetatenii rusi. Privind in profunzimea datelor problemei, stiind ca Occidentul insemnand SUA plus tarile UE sunt tot mai iritate de atitudinea rusa, drept dovada ca embargourile de orice tip, ori blocari de conturi sau declararea unor persoane parte a establishmentului rus ca indezirabile nu au pus Tel-Avivul sa joace in aceiasi hora, deoarece remarca numita publicatie, Israelul e mai mult in luntrea Moscovei. Exporturile bilaterale a celor doua tari au crecut enorm, trecand dincolo de ordinul miliardelor, ambii parteneri avand interese conexe in diverse sfere; Moscova in directia inaltei tehnologii, energetic iar Israelul la importul de hidrocarburi si diamante, astfel cimentand o relatie tot mai trainica dar in acelasi timp total nefireasca pana mai deunazi. Recent Tel-Avivul a invitat Gazpromul sa participe pe piata gazelor la un nou zacamant maritim mediteranean, prin aceasta incercand sa diversifice sursele de finantare ce anteriror erau preponderent ca sa nu spunem eminamente americane. Totul a parut straniu in ochii specialistilor in domeniul geo-politicii, deoarece se credita si se cunosteau suficiente dosare sensibile intre cei doi actori, insa usurinta prin care au fost eludate denota un nou tip de pragmatism. chiar cinic l-am putea numi. Astfel ca de la dorinta explicita a Israelului de a rasturna regimul actual de la Damasc, regim amic si sutinut de Moscova, Tel-Avivul a preferat sa stie ca jucand de partea rusa, blocheaza vanzari de arme spre Siria, Iran si Hezbollah, toti inamici fatisi si redutabili ai statului evreu. Israelul, ca pendulul unui ceas, oscileaza intre traditionala relatie cu SUA si interesele momentului cu Rusia, ce fiind pusa in corzi de recentele embargouri, a primit un fel de colac de salvare prin tacerea israeliana la masa ONU, tacere dealtminteri justificata tinand cont de conflictul de decenii cu arabii palestinieni, a Israelului.
  Aceasta alianta total nefireasca, daca privim in istoria relatiilor dintre Israel si Occident pun intr-o lumina noua abordarile in politica internationala, aratand ca Tel-Avivul ramane acelasi oportunist care nu se dezminte, punand nou incropita coalitie anti-rusa intr-o situatie stanjenitoare si trecand la  dosarul unui proces de pace in Orient condus de Secretarul de Stat J. Kerry sa para nimic altceva decat o lupta in van, stiindu-se ca SUA urmaresc o normalizare cu regimul de la Teheran, normalizare ce scoate peri albi la Tel-Aviv.
  Israelul a inceput o politica multilaterala, tradandu-si intr-un anume fel vechii aliati, din care Moscova cu certitudine iese cea mai castigata.