CELE PATRU RAZBOAIE

   Conflictul din Orientul Mijlociu in care, pe teritoriul Irakului, Siriei, parti din sudul Turciei, ajungand pana in Iordania si batand in directia Iranului si Israelului ( Palestina ) se contureaza acel de nicaieri aparut, odiosul ISIS ( ISIL ) cititi-l cum doriti. Se stie ca aproape intreaga comunitate internationala s-a raliat la cauza Americii de a inlatura acest monstru care sfideaza toate convenientele, eludand orice principiu religios, etic sau moral.
  In toata aceasta nebuloasa, ce arata harababura in care se gasesc aceste tari, un profesor de stiinte politice de la Ecole Nationale d' Administration si ex-inalt functionar al Ministerului francez al Apararii lansa deunazi o ipoteza cu iz de certitudine intr-un interviu dat revistei Marianne. Pierre Conesa spunea nici mai mult nici mai putin ca Asia Mijlocie este teatrul nu unui singur ci a patru conflicte sau mai bine spus razboaie. El identifica rand pe rand un razboi ce opune Turcia si kurzii, acel popor indo-european de religie musulmana raspandit pe teritorii turco-irako-iraniano-siriene ce de la acordul Sykes-Picot ( din 1918 ) tot asteapta intemeierea unui stat numit Kurdistan. A doua conflagratie o reprezinta lupta dintre cele doua parti ale clivajului sunniti-shiiti, adica cele doua ramuri majore ale islamului, unde nu mai putin de noua tari sunt angrenate in varii dimensiuni : Afganistan, Pakistan, Siria, Irak, Yemen, Bahrein, Liban, Somalia ( din Africa ! ) chiar si indepartata Malaezie din extremul orient al Asiei. Acest conflict este desfasurat pe paliere religioase, unde lumea vestica are pretentia ca ar putea fi un arbitru dar reprezinta doar o aparenta, conchide profesorul francez. Cea de-a treia sfidare, ce este doar intr-un stadiu emergent, insa are sanse de a deveni cea mai interesanta, o reprezinta ciocnirea inter-fundamentalisto-islamista, mai explicit un conflict intre cele mai extremiste forte islamiste, recte disidenti din Al-Qaeda ce incearca sa se alature miscarii ISIS, si cei din interiorul miscarii care nu privesc cu ochi buni aceasta penetrare externa chiar venita din directia Al-Qaeda. Conesa, intr-o retorica a cinismului formula ca ideal ar fi ca cele doua miscari islamiste sa fie lasate sa se autodistruga. Ei bine, ultima confruntare opune Occidentul si tarile Asiei Mici si Mijlocii, unde Statele Unite se afla in postura de leader-ship.
   Tot acest ecclectism a conturat o imagine in care mass-media a avut un rol determinant prin reflectarea acelor abominabile decapitari de cetateni occidentali, insa a pus pe tapet si un alt aspect, acela in care fiecare parte a conflictelor descrise a venit cu o agenda proprie de prioritati. Un prim aspect al inadvertentei intereselor se regaseste intre cei doi parteneri-aliati, unde Statele Unite tace la alianta dintre ISIL si citez " Arabia Saudita este in mare masura vinovata pentru ceea ce se intampla si noi suntem pe cale sa o aparam, desi este un stat - in sensul strict al termenului - care aplica aceleasi metode ca si Statul Islamic. In Arabia Saudita au loc zeci de decapitari publice in fiecare an, femeile sunt oprimate, orice alt cult este interzis pe teritoriul ei ". Conesa expliciteaza ca larga coalitie creata de SUA pentru a distruge ISIS se afla pe un drum gresit, deoarece neexistand un obiectiv bine definit, ci doar unul vag strict militar, cu atat mai mult ca nicio natiune vestica nu are prezente trupe beligerante in zona ( ele ) de conflict se intreaba el ; " Cine se poate gandi ca sauditii isi vor trimite trupele, pentru a apara regimul shiit de la Bagdad ? " stiit fiind ca Arabia Saudita este liderul autoproclamat al sunnitilor. El vede in aceste conflicte, ciocniri intre interese diverse, care tin trupele din vest in expectativa, nimeni nedorind sa riste intr-o confruntare de tip guerilla astfel ca vor fi situatii de tipul in care se va lupta pentru un oras, in timp ce altele vor cadea, marsand pe ideea ca ISIS nu este o entitate statala in sensul propriu al notiunii. Profesorul conchide ca, pe fondul decapitarilor s-a creat o emulatie de tip emotional in lumea vestica, insa nu este suficienta doar o abordare aeriana prin lovituri tintite deoarece suprafata vizata este foarte intinsa caz in care loviturile vor avea probabil un efect reluctant. Necesitand o solutie politica, toata amploarea ingrozitorului conflict se poate normaliza doar prin focalizarea pe obiective concrete, unul fiind conditionarea sauditilor de toleranta religioasa deoarece " cum sa ne justificam acum cand luptam impotriva islamistilor, aliindu-ne chiar cu sustinatorii istorici ai islamistilor ? " puncta acelasi Conesa.
  Tragand anumite concluzii, el enunta ca terorismul nu poate fi combatut prin razboaie, fiind doar un concept, insa numea salafismul jihadist, ideologia ce pornind din Arabia Saudita trecand prin Pakistan in timpul in care fostul URSS invadase Afganistanul a creat acei temuti talibani in madrasele ce propagau ca o furtuna wahabismul ( o forma islamica fundamentalista, religia de stat a Arabiei Saudite ) ce a culminat cu fatidica zi de 11 septembrie 2001. El crede ca exista riscul ca acele greseli pot recidiva. Privind in directia Turciei, singurul stat laic musulman, releva ca agenda turca este departe de ce se doreste in Occident, deoarece pentru Ankara, problema kurda este mai importanta ca amenintare decat ISIS ce se afla  "dincolo de gard" adica in vecina Siria, unde prin permisivele frontiere turce s-au scurs valuri de luptatori pentru cauza ISIS. Intentia Ankarei se indreapta spre rasturnarea regimului Assad ce inca conduce Siria, luptatorii fundamentalisti ce au creat ISIS se lupta simultan si cu Assad si contra kurzilor de la frontiera turco-siriana, kurzi ce au girul Occidentului insa nu sunt pe placul Turciei, ce de iure si de facto este un aliat al Vestului, prin simpla-i prezenta in NATO, nimic mai mult. Conesa explica punctual ca lipsa unei agende politice si existenta doar a unor operatiuni militare cu scopuri diverse ce le duc in zodia unora antagonice, face ca harababura de care pomeneam sa fie un lucru palpabil, incetosand mintile celor ce cunosc doar vag realitatea.
   O realitate ce face mii de victime in continuare, dincolo de mediatizatele decapitari ...