Pana la sfarsitul administratiei Reagan, in anii '80, Mandela si ANC erau "inamici" ai lumii democratice si considerati ca atare de catre Congresul american si administratiile prezidentiale, sustinatori ai regimului sud-african.
In 1986, Camera Reprezentantilor cere public pentru prima data eliberarea lui Mandela din inchisoare, fiind un semnal clar ca zilele regimului apartheid erau numarate.Fostul vicepresedinte Dick Cheney, care era atunci senator, a fost unul dintre cei care s-au opus rezolutiei emise de Camera Reprezentantilor, subliniind faptul ca Mandela si ANC erau pe lista teroristilor.
Odata cu eliberarea lui Nelson Mandela din inchisoare, SUA au pretins ca s-au opus dintotdeauna incarcerarii liderului african si ca ar fi fost de partea sa in lupta antiapartheid. In 1990, presedintele George Bush il primeste cu onoruri pe Nelson Mandela la Casa Alba. Laureatul premiului Nobel este tratat ca un erou al luptei impotriva rasismului de catre oficialii americani.
Purtatorul de cuvant al presedintelui Bush, Marlin Fitzwater, raspunde furios la o intrebare incomoda a unui reporter american, referitoare la implicarea CIA in arestarea lui Mandela, afirmand ca " nu imi place cand oamenii pun sub semnul intrebarii atitudinea noastra fata de negrii sau Mandela, din cauza unui incident care s-a intamplat acum 20 de ani, in alta administratie."
Arestarea lui Mandela in 1962 care a dus la incarcerarea sa pe o perioada de 27 ani a fost bazata pe eforturile regimului rasist de la Johannesburg sustinute si de munca CIA. Potrivit rapoartelor publicate de-a lungul timpului, serviciile americane aveau un agent infiltrat in interiorul ANC care livra informatiile despre actiunile lui Mandela. CIA informa ulterior reprezentantii serviciilor sud-africane, iar actiunile lor combinate au condus in final la arestarea si condamnarea sa.
articol preluat din spatiul public
No comments:
Post a Comment