Putina lume are cunostinta de faptul ca, in contextul asa zisei crize ucrainene materializata prin realipirea Crimeei la sanul patriei mama, Israelul, nu doar aliatul traditional cat as putea spune constructorul din umbra a politicii Washingtonului in multe situatii globale, a tradat interesele americane si occidentale in zona, fusarindu-se de la votul din cadrul Adunarii Generale a ONU de sanctionare a Rusiei, mai mult invocand o scuza demna de comediile lui Stan si Bran. Altminteri cum sa accepti scuza oferita de Ministerul Afacerilor de Externe israelian, demna de rasul curcilor, in care nonsalant s-a formulat ca angajatii onor ministeriabili erau in greva generala... taman in zilele escaladarii si pregatirii sanctiunilor... curat-murdar coane...:).
In urma acestei decizii, deoarece greva clar era un simulacru ieftin, Casa Alba si Departamentul de Stat au inghitit in sec, dar totusi furiosi la maxim, datorita frondei evreiesti si probabil ca acum stau si judeca la ce le folosesc autoumilintele ultimelor decenii de a face o politica fatis pro- Israel in contradicitie totala cu orice norme internationale. Normal ca puternicul AIPAC ( lobby-ul numarul unu din cele 5000 evreiesti din SUA ) inca trage sforile, insa problema este pentru cat timp. Oficialii administratiei Obama au exprimat marea dezamagire vis-a-vis de lipsa de sprijin a Ierusalimului, in impunerea de sanctiuni Rusiei, mai mult acuzand fatis Israelul ca pune egal intre relatiile cu SUA si cele cu Rusia. Declaratia ministrului de Externe israelian, Avigdor Lieberman spune tot : " Avem relatii bune si de incredere cu americanii si rusii, si experienta noastra a fost foarte pozitiva cu ambele parti. Deci, eu nu inteleg ideea ca Israelul trebuie sa se impotmoleasca in asta ". Iar ca sa fie mai explicit si sa nu ramana nici o urma de indoiala ca America ar fi prevalenta in fata Rusiei, Seful Departamentului de Politica de Securitate al Ministerului Apararii, Amos Gilad, a formulat in termeni univoci ca Israelul are propriile interese de securitate si indubitabil americanii sa nu confunde una cu alta : " Israelul urmareste evenimentele... si avem aici o serie de provocari de securitate. Israelul urmareste conflictul din Ucraina si inregistreaza evenimentele si se concentreaza pe problema securitatii nationale care va influenta nu doar prezentul, dar si viitorul nostru. SUA sunt implicate in felul sau, dar interesele noastre ( ale Israelului ) de securitate nu ar trebui sa fie definite ca fiind identice cu cele ale oricui altcuiva, chiar si ale Statelor Unite ".( Q.E.D) Lipsa prezentei la Adunarea Generala a ONU, unde SUA dorea sa impuna o rezolutie de cenzurare a " invaziei " ruse si de exprimare a sprijinului pentru integritatea ( totusi artificiala ) a Ucrainei, a facut ca un inalt oficial american sa declare : " Evident, noi vrem ca intreaga comunitate internationala sa condamne actiunile Rusiei si sa sprijine Ucraina, asa ca am fost surprinsi sa vedem ca Israelul nu a aderat la marea majoritate a tarilor care au votat pentru a sustine integritatea teritoriala a Ucrainei la ONU ".
In acest context, la nivel global s-au formulat trei pareri generale privind aceasta " tradare " israeliana. Luandu-le intro ordine aleatorie, absenta israeliana de la vot a fost remarcata de intreg mapamondul ca o masura total neobisnuita, o iesire din schema americana unde intotdeauna Israelul vota la unison cu Statele Unite. Dintro perspectiva americana, iesirea din grupul disciplinat condus de Washington, jocul " murdar " al Ierusalimului a fost privit ca nerecunoscator, deoarece cum formulam anteriror, America ultimelor decenii a fost scutul si palosul ce privegheau interesele evreiesti intro lume de cele mai multe ori ostila, cea a Orientului Mijlociu. La Kremlin si simultan mass-media rusa, au vazut atitudinea Israelului ca o mana intinsa in intampinare ori in cel mai pesimist caz, lipsa unei opozitii fata de situatia din Ucraina. Ce a fost chiar si mai dureros pentru partea americana, a reprezentat-o motivatia oferita de statul evreu care nici macar nu a catadixit sa faca o notificare prealabila cum ca angajatii de la externe sunt in greva. Mai bine spus un miserupism ieftin... rau de tot. Cireasa de pe tort a oferit-o declaratia lui Lieberman, ceea ce a infuriat administratia Obama la maxim, cand a spus explicit ca SUA si Rusia sunt privite egal.
Tinand cont de faptul ca anual SUA ofera trei miliarde dolari ca ajutor militar Israelului, aparte de sustinerea totala la ONU sau alte institutii internationale, iar in contrapondere Rusia vinde armament tarilor rivale Israelului si adeseori voteaza la ONU contra intereselor evreiesti, atitudinea Ierusalimului ar parea ciudata, daca nu am privi mai in ansamblu. Cum explicit formula acel sef de departament, interesele evreiesti sunt diferit de cum le percepe Washingtonul.
Si pentru a remarca forta Rusiei in contextul geo-politic international, va ofer doua remarci venite din directia Ierusalimului formulate de diverse oficialitati : " Capacitatea Rusiei de a provoca daune cu privire la aspecte care sunt importante pentru noi, cum ar fi Iranul si Siria, este foarte mare ", denotand ca partea israeliana nu a vrut sa irite Rusia certificand alta declaratie " Este o presupunere in Ierusalim potrivit careia este mai usor sa le ceara americanilor sa inghita broasca decat sa riste sa-i deranjeze pe rusi. Din frica, ne-am facut viata mai grea ".
Stau si ma gandesc la suficienti prieteni din Statele Unite, care de fiecare data cand vine vorba despre un evreu iau o atitudine de avocatul neplatit... ceva de genul sa nu vorbesti urat sau sa deranjezi cumva vreun evreu, fie el din Israel sau SUA.
Q.E.D. - ceea ce trebuia demonstrat ( in latina ).
No comments:
Post a Comment