Nu intentionez sa fac un istoric al acestui lung si multi-mediatizat conflict, ce opune populatii inrudite, recte semite ( arabi si evrei ), ci sa incerc sa aproximez o perspectiva a ceea ce ar fi in viitor escaladarea in varii directii a ciocnirii civilizationale, parafrazandu-l pe Huntington.
Palestina, numele roman al anticului regat al Israelului, dupa ce este depopulata de elementul sau autohton ebraic de catre administratia imperiala romana, undeva prin secolele 8-9 incepe sa fie majoritar araba. Dupa mai bine de un mileniu si cateva sute de ani, evreii raspanditi care pe unde, decid in urma pogromului nazist sa se reintoarca la matca milenara, astfel ca la 1948 pe dominionul britanic Palestina, populat de semintiile arabe, creaza statul modern Israel, sub obladuirea primului presedinte Ben-Gurion. Aici se contureaza germenii actualului conflict.
Indubitabil poporul evreu are toate drepturile asupra intregii Palestine ( regatele antice Iuda si Israel din Biblie ) asa ca degeaba latra intreaga lume musulmana, araba sau nu ( Iran, Turcia etc ) , daca privim obiectiv, dubiile sunt excluse. Intrand in sfera lansata de a sa lucrare pomenita mai sus, " Ciocnirea civilizatiilor ", acest conflict reprezinta prin toti porii certamente aceasta ciocnire. Experiente personale, pornind de la un stomatolog arab pripasit in urbea unde domiciliez pana la un amic ce de cinci ani munceste in Tunisia, sunt edificatoare in anumite aspecte. Numitul medic ori amicul circumstantial nord-african imi releva aceleasi probe. Arabul prin ditirambe mai mult sau mai putin voalate, ascunde un fanatism specific ( traieste in lumea crestina de vreo 30 de ani ) iar experienta din fosta Cartagina a pomenitului mai devreme, imi releva suficiente argumente despre aceste popoare ( musulmane ). Prima intrebare retorica ce o am de pus oricarui musulman... de ce au dorinta de a veni si trai in Europa - in extenso, lumea occidentala ? Neavand argumente decat ridicole sau puerile, trebuie sa inteleg in cheia huntingtoniana, ca ei reprezinta de fapt o civilizatie retrograda in descompunere neadaptabila la realitatile actuale. Cand pui existenta cotidiana prin prisma oricarei carti religioase, chiar nu conteaza care anume religie, insa constati ca lumea din care vii, apartii si remarci ca este stagnanta, saracita ( cu mici exceptii ) insa ai veleitati de prima-donna, este clar ca un orgoliu exacerbat total nejustificat domina intreaga lume musulmana. Dupa cum se stie, o multitudine de musulmani stau de dimineata pana seara rumegand la soare plangandu-si soarta, tragand cu ochiul spre bunastarea occidentala, invidiindu-i si incercand sa-i domini prin terorisme ieftine visand la fecioare paradisiace inoculate la slujbe imamice fara sens, e de-a dreptul grotesc sa acuzi in dreapta si in stanga, preamarind doar etica musulmana, traind insa in cele mai multe cazuri intr-o saracie lucie. In majoritatea cazurilor musulmanii stabilti in Europa vand legume, kebab sunt soferi de taxi, insa covarsitor refuza munci grele sau intelectuale implicand program extra, ceea ce denota la o privire superficiala ca sunt de fapt lenesi. Nu invoc etica protestanta a sociologului Max Weber, ce punea suprematia colosala a occidentului pe un anume concept de sorginte crestina, insa faptele sunt fapte.
Iesind din sfera care m-ar tine mult prea mult in argumentari care mai de care, stiind insa fanatismul si inocularea preeminentei islamului in fata oricarei religii ( eu sunt practicant budist par-exemple ), ciocnirea intre lumea crestina si musulmana chiar se desfasoara sub ochii nostri, inca la cald... pornind din muntii Caucaz, trecand prin vechea Mesopotamie ( Irak ) , Afganistan si ajungand in inima Europei fie la Londra, Amsterdam, Paris sau Milano... acesti musulmani se vede cu ochiul liber sunt frustrati, nemultumiti gata de harta oricand si cel mai grav... accepta si doresc binefacerile civilizatiei vestice, insa o contesta in cele mai multe aspecte, denotand falsistatea si meschinaria lor.
Israelul este prima transee si scutul impotriva acestei lumi retrograde, care se vede cu ochiul liber doreste sa " manance " civilizatia vestica. Bunul simt ar trebui sa-i spuna oricarui musulman, ca nu Vestul este problema lor... ci ei insisi sunt problema ( lor ).
Sper ca orice musulman rational daca citeste acest articol sa realizeze o analiza din perspectiva budica. Apropo... de ce au daramat talibanii musulmani, giganticele statui ale lui Buddha vechi de 1500 de ani, ce faceau parte din patrimoniului universal ?
Thursday, July 31, 2014
Wednesday, July 23, 2014
PERPETUAREA UNEI SITUATII
Mai deunazi am finalizat un studiu al unei somitati contemporane, istoric, dar prin cartile sale si un mare formator de opinie. Niall Ferguson, britanic, profesor de istorie la Harvard University si Stanford University si profesor de istorie si de relatii internationale la London School of Economics, in a sa carte " Civilizatia : Vestul si Restul " face o abordare larga asupra preeminentei civilizatiei occidentale in detrimentul celorlalte la nivel global pornind undeva de pe la anul 1500.
Cu o argumentatie de cele mai multe ori indubitabila, incearca sa gaseasca toti factorii prin care Occidentul a dominat si supus restul civilizatiilor. Toate bune si frumoase. Mergand pe firul unor antecesori ai sai, cum a fost de exemplu un alt mare istoric din Regatul Unit, Arnold Toynbee, am sesizat ca desi Ferguson apartine secolului actual, hermeneutica sa pare rupta din tiparele secolului trecut. Am simtit aceiasi abordare euro-antropocentrista uneori chiar o sensibila apropriere de un fundamentalism crestin, printr-o redundanta a prea sau proslavirii cristianice. Nu putem sa ii luam din aura, totusi Ferguson este un nume prea mare si respectat, chiar recent am vazut la un canal de televiziune un documentar produs de el despre primul razboi mondial, moderat de E.Hurezeanu, insa anumite aspecte m-au nedumerit si uneori iritat ( in carte ).
Intrand in continutul lucrarii, profesorul Ferguson se opreste la un moment dat la cauzele ce au facut ca Imperiul Chinez sa decada in timpul dinastiei Ming (sec 14- sec17 ) deoarece pana la acea data, China era cel putin egala daca nu superioara civilizatiei vestic europene in ansamblu. Punand in balanta fel de fel de situatii, finalmente pune stagnarea si decaderea chineza pe o anume autosuficienta si promovarea unei autarhii accentuate. Aici este un prim punct, unde as avea obiectii la abordarea fergusoniana, deoarece daca distinsul profesor ar fi studiat mai pe indelete nu doar etica confucianista pe care o evoca in a promova stagnarea si decaderea ci si daoismul si gandirea unor mari maestri filosofi ai sectelor budiste din interiorul spatiului sinic, probabil sesiza ca diferenta colosala intre conceptele europene ce au dus la competitie, afirmare, glorie si putere in primul rand erau sau sunt total antagonice cu principiile de guvenare enuntate de un Lao-zi, Zhuang-zi, Hui-neng sau Yung-chia Hsuan-chue sa dau doar cateva nume, ce au facut ca societatea imperiului chinez sa aiba o alta turnura in ansamblul istoriei universale.
Bineinteles, doar secvential scot in evidenta, aspecte ce mi s-au parut demne de a le privi cu un ochi critic, deoarece euro-antropocentrismul ce il pune pe tapet lucrarea detine o argumentatie solida. Recunoscand, mai voalat tarele ( viciile ) imperiilor coloniale in desenarea istoriei lumii, Ferguson intra oarecum in normalitate, nemaifiind tributat superioritatii rasei albe civilizatoare a salbaticului bun, dar cum spuneam doar voalat, necriticand decat partizanal malitiozitatea imperialista, cea germana iese cel mai mult in evidenta ( semn ca animozitatea fata de Germania nu a disparut in Vest nici macar la nivel academic ).
Nu stiu ce istorii a studiat in scoala distinsul scotian , insa m-a nedumerit total afirmatia in vreo doua-trei locuri, in contextul lucrarii, a luptei pentru libertate in epoca moderna a poporului maghiar. Tinand cont ca epoca moderna a istorie universale, incepe oarecum dupa " mazilirea " lui Napoleon, posterior acestei perioade, maghiarii nu aveau pentru ce libertati sa lupte fiind parte subsidiara a conducerii unui imperiu multinational, ei cel putin asupreau ( sarbi, croati, cehi, slovaci, romani etc ) nicidecum sa lupte pentru drepturi sau libertati.
Finalul cartii mi-a demonstrat, ca nationalismul este viu in Europa, chiar promovat ( cu toate ca subtratul pare ca nu ) deoarece nu pot sa nu zambesc, chiar daca vorbim de o somitate mondiala cand vad cum acest domn britanic, Niall Ferguson intrebandu-se retoric in finalul cartii : " Dar care sunt textele fondatoare ale civilizatiei occidentale, cele care ne pot spori increderea in puterea aproape nelimitata a omului liber ? " enumera o suma de autori eminamente toti de sorginte anglo-saxona, unde mai pui ca Biblia este enumerata explicit ca " Biblia regelui Iacob " si apoi incepe cu J. Locke, A. Smith, E. Burke, Ch. Darwin, W. Shakespeare incheind cu A. Lincoln si W. Churchill.
Domnule Ferguson, in calitatea de simplu cititor, nesuportand termeni de comparatie intre locul de pe piedestalul unde v-au dus realizarile incontestabile si anonimatul existentei mele, nu m-am putut abtine la aceste reflexii personale, avand marja ca sansa de a citi vreodata cele spuse aici sunt infime, imi permit in contextul acelei lumi democratice la care faceti apel ca a adus-o mai ales contributia acelor compatrioti antecesori ilustri pe care i-ati citat, imi permit deci... ca sa reiterez o formulare anterioara, sa sustin ca duceti mai departe, indreptatit dar nu absolut ( cum reiese ), o plantare a omului european in centrul binefacerilor societatii umane a ultimilor cinci sute de ani.
Apropo, de Eminescu ati auzit ? vis-a-vis ca Shakespeare ar ramane unicul autor pe care l-ati pastra, in cazul ca ar trebui sa renuntati rand pe rand la ceilalti.
Cu o argumentatie de cele mai multe ori indubitabila, incearca sa gaseasca toti factorii prin care Occidentul a dominat si supus restul civilizatiilor. Toate bune si frumoase. Mergand pe firul unor antecesori ai sai, cum a fost de exemplu un alt mare istoric din Regatul Unit, Arnold Toynbee, am sesizat ca desi Ferguson apartine secolului actual, hermeneutica sa pare rupta din tiparele secolului trecut. Am simtit aceiasi abordare euro-antropocentrista uneori chiar o sensibila apropriere de un fundamentalism crestin, printr-o redundanta a prea sau proslavirii cristianice. Nu putem sa ii luam din aura, totusi Ferguson este un nume prea mare si respectat, chiar recent am vazut la un canal de televiziune un documentar produs de el despre primul razboi mondial, moderat de E.Hurezeanu, insa anumite aspecte m-au nedumerit si uneori iritat ( in carte ).
Intrand in continutul lucrarii, profesorul Ferguson se opreste la un moment dat la cauzele ce au facut ca Imperiul Chinez sa decada in timpul dinastiei Ming (sec 14- sec17 ) deoarece pana la acea data, China era cel putin egala daca nu superioara civilizatiei vestic europene in ansamblu. Punand in balanta fel de fel de situatii, finalmente pune stagnarea si decaderea chineza pe o anume autosuficienta si promovarea unei autarhii accentuate. Aici este un prim punct, unde as avea obiectii la abordarea fergusoniana, deoarece daca distinsul profesor ar fi studiat mai pe indelete nu doar etica confucianista pe care o evoca in a promova stagnarea si decaderea ci si daoismul si gandirea unor mari maestri filosofi ai sectelor budiste din interiorul spatiului sinic, probabil sesiza ca diferenta colosala intre conceptele europene ce au dus la competitie, afirmare, glorie si putere in primul rand erau sau sunt total antagonice cu principiile de guvenare enuntate de un Lao-zi, Zhuang-zi, Hui-neng sau Yung-chia Hsuan-chue sa dau doar cateva nume, ce au facut ca societatea imperiului chinez sa aiba o alta turnura in ansamblul istoriei universale.
Bineinteles, doar secvential scot in evidenta, aspecte ce mi s-au parut demne de a le privi cu un ochi critic, deoarece euro-antropocentrismul ce il pune pe tapet lucrarea detine o argumentatie solida. Recunoscand, mai voalat tarele ( viciile ) imperiilor coloniale in desenarea istoriei lumii, Ferguson intra oarecum in normalitate, nemaifiind tributat superioritatii rasei albe civilizatoare a salbaticului bun, dar cum spuneam doar voalat, necriticand decat partizanal malitiozitatea imperialista, cea germana iese cel mai mult in evidenta ( semn ca animozitatea fata de Germania nu a disparut in Vest nici macar la nivel academic ).
Nu stiu ce istorii a studiat in scoala distinsul scotian , insa m-a nedumerit total afirmatia in vreo doua-trei locuri, in contextul lucrarii, a luptei pentru libertate in epoca moderna a poporului maghiar. Tinand cont ca epoca moderna a istorie universale, incepe oarecum dupa " mazilirea " lui Napoleon, posterior acestei perioade, maghiarii nu aveau pentru ce libertati sa lupte fiind parte subsidiara a conducerii unui imperiu multinational, ei cel putin asupreau ( sarbi, croati, cehi, slovaci, romani etc ) nicidecum sa lupte pentru drepturi sau libertati.
Finalul cartii mi-a demonstrat, ca nationalismul este viu in Europa, chiar promovat ( cu toate ca subtratul pare ca nu ) deoarece nu pot sa nu zambesc, chiar daca vorbim de o somitate mondiala cand vad cum acest domn britanic, Niall Ferguson intrebandu-se retoric in finalul cartii : " Dar care sunt textele fondatoare ale civilizatiei occidentale, cele care ne pot spori increderea in puterea aproape nelimitata a omului liber ? " enumera o suma de autori eminamente toti de sorginte anglo-saxona, unde mai pui ca Biblia este enumerata explicit ca " Biblia regelui Iacob " si apoi incepe cu J. Locke, A. Smith, E. Burke, Ch. Darwin, W. Shakespeare incheind cu A. Lincoln si W. Churchill.
Domnule Ferguson, in calitatea de simplu cititor, nesuportand termeni de comparatie intre locul de pe piedestalul unde v-au dus realizarile incontestabile si anonimatul existentei mele, nu m-am putut abtine la aceste reflexii personale, avand marja ca sansa de a citi vreodata cele spuse aici sunt infime, imi permit in contextul acelei lumi democratice la care faceti apel ca a adus-o mai ales contributia acelor compatrioti antecesori ilustri pe care i-ati citat, imi permit deci... ca sa reiterez o formulare anterioara, sa sustin ca duceti mai departe, indreptatit dar nu absolut ( cum reiese ), o plantare a omului european in centrul binefacerilor societatii umane a ultimilor cinci sute de ani.
Apropo, de Eminescu ati auzit ? vis-a-vis ca Shakespeare ar ramane unicul autor pe care l-ati pastra, in cazul ca ar trebui sa renuntati rand pe rand la ceilalti.
Monday, July 21, 2014
NORI NEGRI DINSPRE ASIA
Marele economist mondial, Nouriel Roubini cel ce din 2005 prevestise deja criza ce avea sa loveasca cu forta unui tavalug intreaga planeta incepand cu fatidicul 2008, lansa recent intr-un interviu dat lui Project Syndicate, o noua provocare. Spunea acest vizionar, ca noua criza globala, nu o reprezinta conflictul din stepele Eurasiei ( inainte de doborarea cursei malaysiene ), ci parcursul lin dar in forta, nevazut dar resimtit global, mai explicit fenomenala ascensiune continua a Chinei pe palierele geo-politicii, economiei si fortei persuasive militare.
Facand o trecere in revista a anumitor zone fierbinti ale planetei, cum ar fi potentialitatea unui conflict israeliano-iranian, ori escaladarea spre un nou Razboi Rece intre fostii combatanti SUA si Rusia, pe fondul incercarii de secesiune a estului ucrainean, Roubini marsa pe idea ca ascensiunea neincetata dar in pas molcom a Chinei, coroborat cu vecinii tot mai dornici de a-si arata forta muschilor, reprezinta marele risc geopolitic al timpului actual. Multe voci, privesc relatia tensionata biunivoca sino-japoneza cu cea dintre Marea Britanie si Germania din preajma primului razboi mondial. China a intrat intr-o anumita retorica ce poate semana cu modelele imperialiste europene din urma cu un secol, deoarece in marile sale, Marea Chinei de Est si de Sud, duce o politica oarecum de forta, cert este ca pornind de la Japonia trecand spre Taiwan, Vietnam, Filipine, Indonezia si daca desfasuram arcul pana spre Hymalaya si cu India, are pe tapet revendicari teritoriale cu toti acesti actori. Fiind economiceste urmatorul lider mondial, necesitatea unei flote puternice, a pus in garda vecinii ce sub umbrela flotei americane, incearca sa contrabalanseze aceasta ascensiune iar de aici " degenerarea " spre o perceptie ubicua, mai explict China trebuie sa-si asigure rutele comerciale pentru gigantica-i economie, ceea ce in ochii vecinilor pare o atitudine expansiv-agresiva, iar invers SUA si piticii militari pomeniti prin aliantele mai vechi sau mai noi pot irita dragonul facandu-l sa se simta incoltit si indiguit. Aceasta ubicuitate, unde mai pui ca fiecare din actorii principali au adus la putere lideri cu tendinte nationaliste ( eventual revansarde in cazul japonez ), astfel ca noul presedinte chinez Xi Jinping, ori Shinzo Abe sau presedintele sud-corean Park Geung-hye si mai mult ca sigur Narenda Modi ca noul prim-ministru al Indiei, sunt toti, mult mai constienti de puterea si prestigiul tarilor lor decat liderii din generatiile anterioare, asa ca nu este exclus ca pe fondul ascensiunii acestor lideri sa asistam in viitor la un dialog al surzilor intre puterile regionale asiatice. Roubini face o paralela cu Europa post anul 1945, in care dusmanii de ieri au devenit pas cu pas o uniune reconciliata ( bineinteles fara Rusia ) prospera mai mult sau mai putin, demonstrand ca Asia nu are parte de asa ceva, iar ranile ororilor japoneze inca nu sunt cicatrizate. Si actualmente exista o controversa puternica pe seama folosirii de catre Mikado-ul japonez in razboi a mii de femei coreence, obligate sa presteze in bordelurile Nihonului, nu mai reamintesc atrocitatile facute in China si in multe parti asiatice de catre aceiasi isterica armata japoneza. Noile provocari globale in care alti actori incep sa devina puteri ( economice ) emergente, constrang natiunile asiatice, ce si-ar putea constata o scadere a cresterii economice, implicit a nivelului de trai, ii face pe liderii din marile puteri zonale sa priveasca la vecini ca ar fi vinovati, nascand dusmanie intre ei. In toata aceasta nebuloasa, este prinsa si SUA ce deja prin anuntata pivotare spre Pacific a presedintelui, ce ar putea probabil la un moment dat sa fie numita doctrina Obama, se vede oarecum incapabila sa gestioneze suficient de bine intentiile ( interesele ) sale. Deoarece reactia SUA in conflictele din Syria sau mai recent din Ucraina a fost privita la nivel global destul de apatica, se prezuma ca forta Chinei va fi mai vizibila in teatrele de potentiale escaladari a tensiunilor astfel ca ce sustinea Roubini pare de fapt noua provocare in relatiile internationale.
Fiind iesiti din sfera echilibrului, cum o privea eminentul Hans Morgenthau ca o necesitate in urma cu mai bine de jumatate de secol, scena politicii globale dupa colapsul Uniunii Sovietice pare a da tendinta de a intra in echilibru prin ascensiunea Zhongguo ( China in pronuntie chineza ).
Astfel ca nori negri par sa vina dinspre Asia mai mult decat oriunde altundeva. Cazul avionului doborat, probabil ca va fi doar o furtuna intr-un pahar cu apa, deoarece situatia in Europa este de cu totul alta natura decat intre antagonicele tari asiatice.
Facand o trecere in revista a anumitor zone fierbinti ale planetei, cum ar fi potentialitatea unui conflict israeliano-iranian, ori escaladarea spre un nou Razboi Rece intre fostii combatanti SUA si Rusia, pe fondul incercarii de secesiune a estului ucrainean, Roubini marsa pe idea ca ascensiunea neincetata dar in pas molcom a Chinei, coroborat cu vecinii tot mai dornici de a-si arata forta muschilor, reprezinta marele risc geopolitic al timpului actual. Multe voci, privesc relatia tensionata biunivoca sino-japoneza cu cea dintre Marea Britanie si Germania din preajma primului razboi mondial. China a intrat intr-o anumita retorica ce poate semana cu modelele imperialiste europene din urma cu un secol, deoarece in marile sale, Marea Chinei de Est si de Sud, duce o politica oarecum de forta, cert este ca pornind de la Japonia trecand spre Taiwan, Vietnam, Filipine, Indonezia si daca desfasuram arcul pana spre Hymalaya si cu India, are pe tapet revendicari teritoriale cu toti acesti actori. Fiind economiceste urmatorul lider mondial, necesitatea unei flote puternice, a pus in garda vecinii ce sub umbrela flotei americane, incearca sa contrabalanseze aceasta ascensiune iar de aici " degenerarea " spre o perceptie ubicua, mai explict China trebuie sa-si asigure rutele comerciale pentru gigantica-i economie, ceea ce in ochii vecinilor pare o atitudine expansiv-agresiva, iar invers SUA si piticii militari pomeniti prin aliantele mai vechi sau mai noi pot irita dragonul facandu-l sa se simta incoltit si indiguit. Aceasta ubicuitate, unde mai pui ca fiecare din actorii principali au adus la putere lideri cu tendinte nationaliste ( eventual revansarde in cazul japonez ), astfel ca noul presedinte chinez Xi Jinping, ori Shinzo Abe sau presedintele sud-corean Park Geung-hye si mai mult ca sigur Narenda Modi ca noul prim-ministru al Indiei, sunt toti, mult mai constienti de puterea si prestigiul tarilor lor decat liderii din generatiile anterioare, asa ca nu este exclus ca pe fondul ascensiunii acestor lideri sa asistam in viitor la un dialog al surzilor intre puterile regionale asiatice. Roubini face o paralela cu Europa post anul 1945, in care dusmanii de ieri au devenit pas cu pas o uniune reconciliata ( bineinteles fara Rusia ) prospera mai mult sau mai putin, demonstrand ca Asia nu are parte de asa ceva, iar ranile ororilor japoneze inca nu sunt cicatrizate. Si actualmente exista o controversa puternica pe seama folosirii de catre Mikado-ul japonez in razboi a mii de femei coreence, obligate sa presteze in bordelurile Nihonului, nu mai reamintesc atrocitatile facute in China si in multe parti asiatice de catre aceiasi isterica armata japoneza. Noile provocari globale in care alti actori incep sa devina puteri ( economice ) emergente, constrang natiunile asiatice, ce si-ar putea constata o scadere a cresterii economice, implicit a nivelului de trai, ii face pe liderii din marile puteri zonale sa priveasca la vecini ca ar fi vinovati, nascand dusmanie intre ei. In toata aceasta nebuloasa, este prinsa si SUA ce deja prin anuntata pivotare spre Pacific a presedintelui, ce ar putea probabil la un moment dat sa fie numita doctrina Obama, se vede oarecum incapabila sa gestioneze suficient de bine intentiile ( interesele ) sale. Deoarece reactia SUA in conflictele din Syria sau mai recent din Ucraina a fost privita la nivel global destul de apatica, se prezuma ca forta Chinei va fi mai vizibila in teatrele de potentiale escaladari a tensiunilor astfel ca ce sustinea Roubini pare de fapt noua provocare in relatiile internationale.
Fiind iesiti din sfera echilibrului, cum o privea eminentul Hans Morgenthau ca o necesitate in urma cu mai bine de jumatate de secol, scena politicii globale dupa colapsul Uniunii Sovietice pare a da tendinta de a intra in echilibru prin ascensiunea Zhongguo ( China in pronuntie chineza ).
Astfel ca nori negri par sa vina dinspre Asia mai mult decat oriunde altundeva. Cazul avionului doborat, probabil ca va fi doar o furtuna intr-un pahar cu apa, deoarece situatia in Europa este de cu totul alta natura decat intre antagonicele tari asiatice.
Wednesday, July 16, 2014
BOGATIA GERMANIEI
Este inoculata ideea ca germanii sunt muncitori, harnici, corecti etc. Poate fi real pana la limita in care este adevarat vorbind despre aproape oricare natiune in general. Insa a folosi aceste lucruri normale pana la urma pe post de a preamarii atitudinea unei natiuni si a le promova ca repere definitorii de unde pornim o comparatie intre natiuni, este dincolo de dezgust cat de-a dreptul grotesc chiar barbar.
Actualmente fenomenul numit " mafia " nu doar ca a impanzit din toate directiile teritoriul german, ci mai mult printr-o fiscalitate si legislatie laxa, care poate fi pana la urma o politica mascata guvernamentala ( opinie personala ), a lasat sa fie penetrata de aceasta hydra contemporana... mafia, cea italiana in special. Agentia DPA stipula intr-un comunicat remis de autoritati in urma unei anchete, ca Mafia italiana a penetrat si s-a infiltrat bine de tot in economia teutona. Jurnalistul David Schraven de la Funke Mediengruppe, spunea intr-un interviu acordat aceleasi DPA ca " Germania nu si-a dat seama ca are o problema ". Spunea respectivul ziarist ca exista o legislatie superflua legat de spalarea banilor si confiscarea activelor, restrictii privind interceptarea telefoanelor ori absenta unei legi de tip italian ce pune sub acuzare doar simpla apartenenta la o organizatie criminala de tip mafiot. " Legislatia este incredibil de slaba, asa incat Germania este un paradis pentru Mafie, ei putand face ce vor " spunea acelasi Schraven. Alaturandu-se unor jurnalisti din Peninsula, acest ziarist, cot la cot cu cei de la sud de Alpi, au facut o investigatie din care reiesea ca bande italiene ce domina zona sectorului constructiilor german, reinvestind bani murdari veniti pe filiera siciliana, totul sub supravegherea capo di tutti capi ai Cosa Nostra, Matteo Messina Denaro, acest fenomen purtand numele " Baumafia ". Numele investigatie " Mafia in Germania " a scos de sub mainile confidentiale ale politiei germane ce a colaborat la acest proiect, o baza de date cu peste 1200 de mafioti ( sau presupusi ) ce au cartierul general in Germania. Se marseaza pe ideea ca opinia publica germana a devenit constienta de recrudescenta mafiei in teritoriile transalpine in anul 2007 cand sase mafioti membri ai " Ndrangheta " - mafia calabreza- , au fost asasinati la Duisburg, pomeneste aceasi DPA. Un reporter al postului de radio WDR, Anna Maria Neifer spunea " Oamenii trebuie sa-si schimbe mentalitatea despre Mafie : ei ar putea crede ca aceasta este doar in filme, ca in ' Sopranos ', ca este ceva ocazional, vine din Italia, dar ca nu este cu adevarat problema Germaniei ". " De fapt, se crede ca una din cinci pizzerii din Germania reprezinta doar un business de acoperire pentru activitatile mafiota, de tipul spalarii banilor, a locurilor de intalnire pentru mafioti sau a centrelor de contrabanda pentru arme, droguri si prostituate " - spunea acelasi reporter. Corolarul, si ceea ce ma pune in ipostaza de a banui adevarata sursa a bogatiei teutone, il reprezinta articolul publicat deunazi de preopinentii ( Schraven si Neifer ) in revista Wirtschaftswoche, unde scrie negru pe alb ca statul german a primit un ultimatum din partea Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, pe scurt celebra OCDE, de a inaspri pana in luna iunie legislatia contra spalarii banilor. Aliatul meu as putea spune il reprezina procurorul Roberto Scarpinato, din Palermo ce spunea " Cand nu incercati sa vedeti de unde vin banii si acceptati fara discernamant intrarile de capital in tara dumneavoastra, moralitatea unui intreg popor are de suferit ", citat in aceiasi ancheta " Mafia in Germania " DPA, citandu-l pe acelasi Scarpinato ce a declarat chiar mai categoric " Germania trebuie sa decida daca vrea sa imbratiseze Mafia sau daca vrea sa lupte impotriva ei ". Curat-murdar, coane...
Asadar uite ca mai demitizam o alta mistificare, vis-a-vis de aceasta natiune. Nu m-ar mira faptul ca poate fiind unica tara vestica din UE ce nu a cunoscut criza inceputa in 2008, tocmai acceptarea a miliarde de euro, bani negri veniti pe filierele numite, tara lui madam Merkel a reusit sa se fusareasca prin meandrele crizei, insa batand cu pumnul in masa la Bruxelles, pentru austeritate. Cred ca a stat mult acasa si a citit operele lui nenea Goebbels. Credeti ca nu ar putea fi asa ?...
Actualmente fenomenul numit " mafia " nu doar ca a impanzit din toate directiile teritoriul german, ci mai mult printr-o fiscalitate si legislatie laxa, care poate fi pana la urma o politica mascata guvernamentala ( opinie personala ), a lasat sa fie penetrata de aceasta hydra contemporana... mafia, cea italiana in special. Agentia DPA stipula intr-un comunicat remis de autoritati in urma unei anchete, ca Mafia italiana a penetrat si s-a infiltrat bine de tot in economia teutona. Jurnalistul David Schraven de la Funke Mediengruppe, spunea intr-un interviu acordat aceleasi DPA ca " Germania nu si-a dat seama ca are o problema ". Spunea respectivul ziarist ca exista o legislatie superflua legat de spalarea banilor si confiscarea activelor, restrictii privind interceptarea telefoanelor ori absenta unei legi de tip italian ce pune sub acuzare doar simpla apartenenta la o organizatie criminala de tip mafiot. " Legislatia este incredibil de slaba, asa incat Germania este un paradis pentru Mafie, ei putand face ce vor " spunea acelasi Schraven. Alaturandu-se unor jurnalisti din Peninsula, acest ziarist, cot la cot cu cei de la sud de Alpi, au facut o investigatie din care reiesea ca bande italiene ce domina zona sectorului constructiilor german, reinvestind bani murdari veniti pe filiera siciliana, totul sub supravegherea capo di tutti capi ai Cosa Nostra, Matteo Messina Denaro, acest fenomen purtand numele " Baumafia ". Numele investigatie " Mafia in Germania " a scos de sub mainile confidentiale ale politiei germane ce a colaborat la acest proiect, o baza de date cu peste 1200 de mafioti ( sau presupusi ) ce au cartierul general in Germania. Se marseaza pe ideea ca opinia publica germana a devenit constienta de recrudescenta mafiei in teritoriile transalpine in anul 2007 cand sase mafioti membri ai " Ndrangheta " - mafia calabreza- , au fost asasinati la Duisburg, pomeneste aceasi DPA. Un reporter al postului de radio WDR, Anna Maria Neifer spunea " Oamenii trebuie sa-si schimbe mentalitatea despre Mafie : ei ar putea crede ca aceasta este doar in filme, ca in ' Sopranos ', ca este ceva ocazional, vine din Italia, dar ca nu este cu adevarat problema Germaniei ". " De fapt, se crede ca una din cinci pizzerii din Germania reprezinta doar un business de acoperire pentru activitatile mafiota, de tipul spalarii banilor, a locurilor de intalnire pentru mafioti sau a centrelor de contrabanda pentru arme, droguri si prostituate " - spunea acelasi reporter. Corolarul, si ceea ce ma pune in ipostaza de a banui adevarata sursa a bogatiei teutone, il reprezinta articolul publicat deunazi de preopinentii ( Schraven si Neifer ) in revista Wirtschaftswoche, unde scrie negru pe alb ca statul german a primit un ultimatum din partea Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, pe scurt celebra OCDE, de a inaspri pana in luna iunie legislatia contra spalarii banilor. Aliatul meu as putea spune il reprezina procurorul Roberto Scarpinato, din Palermo ce spunea " Cand nu incercati sa vedeti de unde vin banii si acceptati fara discernamant intrarile de capital in tara dumneavoastra, moralitatea unui intreg popor are de suferit ", citat in aceiasi ancheta " Mafia in Germania " DPA, citandu-l pe acelasi Scarpinato ce a declarat chiar mai categoric " Germania trebuie sa decida daca vrea sa imbratiseze Mafia sau daca vrea sa lupte impotriva ei ". Curat-murdar, coane...
Asadar uite ca mai demitizam o alta mistificare, vis-a-vis de aceasta natiune. Nu m-ar mira faptul ca poate fiind unica tara vestica din UE ce nu a cunoscut criza inceputa in 2008, tocmai acceptarea a miliarde de euro, bani negri veniti pe filierele numite, tara lui madam Merkel a reusit sa se fusareasca prin meandrele crizei, insa batand cu pumnul in masa la Bruxelles, pentru austeritate. Cred ca a stat mult acasa si a citit operele lui nenea Goebbels. Credeti ca nu ar putea fi asa ?...
Sunday, July 13, 2014
DUBLA LOVITURA RUSO-CHINEZA
Tot s-a agitat comunitatea internationala ( mai bine zis lumea vestica ), dar am pastrat eufemismul, prin stradania de a impune noi si noi sanctiuni de diverse naturi, Rusiei. Toata tevatura in contextul prelungirii crizeni din Ucraina, a facut ca Rusia sa o coteasca 180 de grade si sa-si orienteze azimutul spre pungile larg deschise ale Chinei. Dupa ce Ucraina a devenit o sluga ostenita a intereselor americano-vest-europene, neacceptand pretul gazului rusesc, piata chineza astepta cu porti neincapatoare momentul.
Si uite asa, Vestul crezand ca pune ursul rusesc cu botul pe labe, s-a trezit in fata altei realitati. Presedintele Putin, a semnat la Shangai, un contract fabulos cu partea chineza, aratand si noua orientare a politicii rusesti. Chinezii stau cu 400 de miliarde de dolari pe masa, pentru o achizitie pe urmatorii 30 de ani, ei rezolvand o multitudine de problematici cum ar fi : putinatatea resurselor proprii comparand cu populatia avuta, chiar cu gaze de sist cu tot, ori importul de gaze lichefiate prea scumpe si vulberabile la transportul maritim iar o ultima prioritate iesirea din cercul vicios al problemei smogului produs de centralele electrice pe carbune, deoarece problema mediului era o chestiune stringenta pe agenda chineza.
In acelasi context al orientarii in zona Asia-Pacific, ruseasca, partea chineza devine o net beneficiara in urma perfectarii acestei mega-afaceri, pe fundalul geopoliticii regionale. Acest acord pune in plan secundar, rivalii chinezi, Japonia si Coreea de Sud, deoarece prin tinuturile sale se vor crea retelele de distribuire a gazului spre terti. Acelasi tranzit ofera o forta mai mare, in calea americana, din partea Chinei de a opune o rezistenta presiunii ei ( Americii ) in zona. Prin acest parteneriat, Rusia poate spune ca are un castig asigurat, gasind debusee pentru produsele sale, iar opozitia ruso-americana din Ucraina poate fi privita de la Moscova, ca un joc de glezne. La un summit tinut la Vladivostok, APEC, Vladimir Putin reitera " Vom intari securitatea energetica nu doar a Rusiei, ci si a tarilor cu care cooperam in intreaga regiune ". Peste toate, datorita estimarilor ce spun ca rusii au pe stoc in zona siberiana, peste 3000 de miliarde de metri cubi de gaze, proiectul va naste alte proiecte gigantice de buna seama, iar aprovizionarea pe urmatorii cel putin 50 de ani e garantata in toate directiile, intern si extern. Putin spunea ca acest contract si consecintele lui vor putea ridica si moderniza infrastructura Siberiei.
O alta lovitura, ce o pun pe tapet cei doi colosi o reprezinta decizia de a folosi in domeniul bancar si comercial, a monendelor nationale rubla si yuanul in detrimentul dolarului. Cand cei doi lideri, Putin si Xi Jinping s-au intalnit la Beijing, au luat hotararea de a trece dincolo de dolarul american si sa dezvolte o cooperare in investitii bancare, creditul interbancar, finante si tranzactii de pe piata de capital pe baza celor doua monede. In aceasta situatie, banca rusa VTB, un gigant al bancilor rusesti, si Banca Chiniei " impreuna va fi posibil sa discutam investitiile in diverse proiecte intr-un mod mult mai eficient si mai clar" dupa afirmatiile lui Kiril Dimitriev, seful Fondului Direct de Investitii al Rusiei, accentuand orientarea ruseasca spre Asia. Acelasi Putin declara "Daca mentinem acest ritm, comertul bilateral dintre Rusia si China va atinge nivelul de 100 de miliarde de dolari pana in 2015, iar noi vom putea continua relatiile de incredere ".
Aceasta dubla lovitura, din doua perspective, una ca Rusia nu a fost ingenuncheata de fortele vestice, prin tertipurile sanctiunilor, a doua ca a gasit inspre China ceea ce altii s-au gandit sa stea si sa maraie iar cea de a doua lovitura este excluderea dolarului, ceea ce va lovi dureros gafaitoarea economie americana, facandu-i pe americani sa se trezeasca in situatia de ricoseu, incercand sa impuna ceva si sa trezeasca ca lovitura i-a pocnit in ceafa. Mai mult, in contextul vizitelor ce inca se desfasoara in turneul sau ( Putin ) in America Latina, ma " tem " ca America se va vedea in postura ca politica dusa de 70 de ani de containment ( ingradire ) a Rusiei sa o ingradeasca taman pe ea, deoarece daca punem in balanta deschiderea tot mai larga a relatiilor sino-ruse si intrarea in ograda din spatele casei ( America de Sud ) a lui Vladimir Vladimirovici, tragand linia nu stiu cine pe cine va ingradi.
Timpul va demonstra, in acest gambit de indiana la rege ( asta pentru cine cunoaste sahul ) :).
Si uite asa, Vestul crezand ca pune ursul rusesc cu botul pe labe, s-a trezit in fata altei realitati. Presedintele Putin, a semnat la Shangai, un contract fabulos cu partea chineza, aratand si noua orientare a politicii rusesti. Chinezii stau cu 400 de miliarde de dolari pe masa, pentru o achizitie pe urmatorii 30 de ani, ei rezolvand o multitudine de problematici cum ar fi : putinatatea resurselor proprii comparand cu populatia avuta, chiar cu gaze de sist cu tot, ori importul de gaze lichefiate prea scumpe si vulberabile la transportul maritim iar o ultima prioritate iesirea din cercul vicios al problemei smogului produs de centralele electrice pe carbune, deoarece problema mediului era o chestiune stringenta pe agenda chineza.
In acelasi context al orientarii in zona Asia-Pacific, ruseasca, partea chineza devine o net beneficiara in urma perfectarii acestei mega-afaceri, pe fundalul geopoliticii regionale. Acest acord pune in plan secundar, rivalii chinezi, Japonia si Coreea de Sud, deoarece prin tinuturile sale se vor crea retelele de distribuire a gazului spre terti. Acelasi tranzit ofera o forta mai mare, in calea americana, din partea Chinei de a opune o rezistenta presiunii ei ( Americii ) in zona. Prin acest parteneriat, Rusia poate spune ca are un castig asigurat, gasind debusee pentru produsele sale, iar opozitia ruso-americana din Ucraina poate fi privita de la Moscova, ca un joc de glezne. La un summit tinut la Vladivostok, APEC, Vladimir Putin reitera " Vom intari securitatea energetica nu doar a Rusiei, ci si a tarilor cu care cooperam in intreaga regiune ". Peste toate, datorita estimarilor ce spun ca rusii au pe stoc in zona siberiana, peste 3000 de miliarde de metri cubi de gaze, proiectul va naste alte proiecte gigantice de buna seama, iar aprovizionarea pe urmatorii cel putin 50 de ani e garantata in toate directiile, intern si extern. Putin spunea ca acest contract si consecintele lui vor putea ridica si moderniza infrastructura Siberiei.
O alta lovitura, ce o pun pe tapet cei doi colosi o reprezinta decizia de a folosi in domeniul bancar si comercial, a monendelor nationale rubla si yuanul in detrimentul dolarului. Cand cei doi lideri, Putin si Xi Jinping s-au intalnit la Beijing, au luat hotararea de a trece dincolo de dolarul american si sa dezvolte o cooperare in investitii bancare, creditul interbancar, finante si tranzactii de pe piata de capital pe baza celor doua monede. In aceasta situatie, banca rusa VTB, un gigant al bancilor rusesti, si Banca Chiniei " impreuna va fi posibil sa discutam investitiile in diverse proiecte intr-un mod mult mai eficient si mai clar" dupa afirmatiile lui Kiril Dimitriev, seful Fondului Direct de Investitii al Rusiei, accentuand orientarea ruseasca spre Asia. Acelasi Putin declara "Daca mentinem acest ritm, comertul bilateral dintre Rusia si China va atinge nivelul de 100 de miliarde de dolari pana in 2015, iar noi vom putea continua relatiile de incredere ".
Aceasta dubla lovitura, din doua perspective, una ca Rusia nu a fost ingenuncheata de fortele vestice, prin tertipurile sanctiunilor, a doua ca a gasit inspre China ceea ce altii s-au gandit sa stea si sa maraie iar cea de a doua lovitura este excluderea dolarului, ceea ce va lovi dureros gafaitoarea economie americana, facandu-i pe americani sa se trezeasca in situatia de ricoseu, incercand sa impuna ceva si sa trezeasca ca lovitura i-a pocnit in ceafa. Mai mult, in contextul vizitelor ce inca se desfasoara in turneul sau ( Putin ) in America Latina, ma " tem " ca America se va vedea in postura ca politica dusa de 70 de ani de containment ( ingradire ) a Rusiei sa o ingradeasca taman pe ea, deoarece daca punem in balanta deschiderea tot mai larga a relatiilor sino-ruse si intrarea in ograda din spatele casei ( America de Sud ) a lui Vladimir Vladimirovici, tragand linia nu stiu cine pe cine va ingradi.
Timpul va demonstra, in acest gambit de indiana la rege ( asta pentru cine cunoaste sahul ) :).
Friday, July 11, 2014
DE CE SA-TI FACI GRIJI ? Poem irlandez
In viata, sunt doar doua lucruri pentru care trebuie
sa-ti faci griji: daca esti sanatos sau bolnav.
Daca esti sanatos, n-ai de ce sa-ti faci griji.
Dar daca esti bolnav, sunt doar doua lucruri pentru care
trebuie sa-ti faci griji: daca te faci bine sau daca mori.
Daca te faci bine n-ai de ce sa-ti faci griji.
Daca mori, sunt doar doua lucruri pentru care trebuie
sa-ti faci griji: daca ajungi in Rai sau in Iad.
Daca ajungi in Rai, n-ai de ce sa-ti faci griji.
Daca ajungi in Iad.., o sa fii asa ocupat sa dai mana
cu toti prietenii tai, ca n-o sa ai vreme sa-ti faci griji !
Asa ca: de ce sa-ti faci griji ?
sa-ti faci griji: daca esti sanatos sau bolnav.
Daca esti sanatos, n-ai de ce sa-ti faci griji.
Dar daca esti bolnav, sunt doar doua lucruri pentru care
trebuie sa-ti faci griji: daca te faci bine sau daca mori.
Daca te faci bine n-ai de ce sa-ti faci griji.
Daca mori, sunt doar doua lucruri pentru care trebuie
sa-ti faci griji: daca ajungi in Rai sau in Iad.
Daca ajungi in Rai, n-ai de ce sa-ti faci griji.
Daca ajungi in Iad.., o sa fii asa ocupat sa dai mana
cu toti prietenii tai, ca n-o sa ai vreme sa-ti faci griji !
Asa ca: de ce sa-ti faci griji ?
Wednesday, July 9, 2014
DEMITIZAREA GERMANIEI
Unul dintre cliseele cele mai largi raspandite, il reprezinta asa zisa corectitudine " legendara " a poporului si a institutiilor statului german. Nimic mai fals, mai neadevarat si mai demn de a dispretui ( din punctul meu de vedere ) decat acest popor ce s-a auto-preaslavit intotdeauna.
Sa va relatez o poveste ce va confirma ( pentru a cata oara ) minciuna corectitudini germane. Un octogenar, german bineinteles, pe al sau nume Cornelius Gurlitt, a trecut la cele vesnice de aproximativ un an. Respectiva persoana a trait intr-un anonimat total, pana la momentul cand in urma unei perchezitii, autoritatile au gasit ( si confiscat ) in locuinta sa, 1406 opere de arta, semnate printre altii de Picasso, Chagall, Matisse, Renoir etc. Mosneagul le mostenise de la tatal sau, un fost negustor de arta aflat in gratiile regimului odios nazist, ce printre nenumaratele orori se ocupase si cu furtul ( halal popor de supra-oameni ). Cum spuneam octogenarul anonim care nu platea taxe, nu avea asigurare sociala, retineti foarte bine aceste aspecte, deoarece in jurul lor demitizam falsa grandoare germana, nu avea familie, prieteni, iesea rar doar la cumparaturi. Pentru a subzista mai vindea colea sha, niscaiva tabloul dobandit prin rapt ( furt ) si cu asta traia omul bine mersi fara a plati taxe etc, ca deh doar traia in mareata tara a germanilor. Nu stiu cum se face ca statul catre care nu platea niciun pfening i-a mai si suportat o operatie pe cord, probabil in onoarea tablourilor furate de tatal si acolitii vechiului regim, cine stie...
Ulterior cazul a ajuns in presa, tabloidul Bild sau jurnalul Suddeutsche Zeitung reliefand pe larg cazuistica, ce a incaput pe mana unor avocati rapace ( ca asa e neamtul supraom ) incercand sa manevreze comoara nazista prin hatisuri, deoarece bietul decrepit lasase prin testament obiectele furtului din cardasia nazisto-paterna unui muzeu din Helvetia. Ok, problematica de fond ramane, deoarece avocatii vor sa deturneze spre diversi urmasi sursa furtului. Peste toate odiosul munchenez mai detinea si la Salzburg 238 de opere apartinand tot unor titani ai penelului.
Intentia mea nu este sa intru in chichitzele avocatesti ale cazului, ci sa demitizez constiintiozitatea teutona. Asadar un om ce parea onorabil, varstnic, de fapt era un excroc, traia din fraudarea statului, nu platea taxe, vindea bunuri dobandite prin furt, probabil si jaf sau crima, ramane ca justitia sa gaseasca ( cam greu, au trecut zeci de ani de la evenimente ) eventuale indicii.
La nivelul Germaniei si nu numai cazul a starnit subiecte ample de presa. Pentru mine, cazul reflecta ca la fel cum acest mosulica a trait in anonimat pozand probabil intr-un onorabil, el fiind totusi plin de vicii sociale, retoric ma intreb cati din cei 80 de milioane de germani ce pozeaza pe tot mapamondul intr-o natiune corecta si demna de stima, au probabil ( cu certitudine ca sunt nenumarati ) aceleasi tare sociale...
Asadar... Germania, las-o mai moale nu mai poza in campioana moralitatii ca nu este cazul, putregaiul poate ca e dosit bine sub pres si e mai mare ca in tari gen Burundi, Togo, Kiribati sau Tubuai.
Sa va relatez o poveste ce va confirma ( pentru a cata oara ) minciuna corectitudini germane. Un octogenar, german bineinteles, pe al sau nume Cornelius Gurlitt, a trecut la cele vesnice de aproximativ un an. Respectiva persoana a trait intr-un anonimat total, pana la momentul cand in urma unei perchezitii, autoritatile au gasit ( si confiscat ) in locuinta sa, 1406 opere de arta, semnate printre altii de Picasso, Chagall, Matisse, Renoir etc. Mosneagul le mostenise de la tatal sau, un fost negustor de arta aflat in gratiile regimului odios nazist, ce printre nenumaratele orori se ocupase si cu furtul ( halal popor de supra-oameni ). Cum spuneam octogenarul anonim care nu platea taxe, nu avea asigurare sociala, retineti foarte bine aceste aspecte, deoarece in jurul lor demitizam falsa grandoare germana, nu avea familie, prieteni, iesea rar doar la cumparaturi. Pentru a subzista mai vindea colea sha, niscaiva tabloul dobandit prin rapt ( furt ) si cu asta traia omul bine mersi fara a plati taxe etc, ca deh doar traia in mareata tara a germanilor. Nu stiu cum se face ca statul catre care nu platea niciun pfening i-a mai si suportat o operatie pe cord, probabil in onoarea tablourilor furate de tatal si acolitii vechiului regim, cine stie...
Ulterior cazul a ajuns in presa, tabloidul Bild sau jurnalul Suddeutsche Zeitung reliefand pe larg cazuistica, ce a incaput pe mana unor avocati rapace ( ca asa e neamtul supraom ) incercand sa manevreze comoara nazista prin hatisuri, deoarece bietul decrepit lasase prin testament obiectele furtului din cardasia nazisto-paterna unui muzeu din Helvetia. Ok, problematica de fond ramane, deoarece avocatii vor sa deturneze spre diversi urmasi sursa furtului. Peste toate odiosul munchenez mai detinea si la Salzburg 238 de opere apartinand tot unor titani ai penelului.
Intentia mea nu este sa intru in chichitzele avocatesti ale cazului, ci sa demitizez constiintiozitatea teutona. Asadar un om ce parea onorabil, varstnic, de fapt era un excroc, traia din fraudarea statului, nu platea taxe, vindea bunuri dobandite prin furt, probabil si jaf sau crima, ramane ca justitia sa gaseasca ( cam greu, au trecut zeci de ani de la evenimente ) eventuale indicii.
La nivelul Germaniei si nu numai cazul a starnit subiecte ample de presa. Pentru mine, cazul reflecta ca la fel cum acest mosulica a trait in anonimat pozand probabil intr-un onorabil, el fiind totusi plin de vicii sociale, retoric ma intreb cati din cei 80 de milioane de germani ce pozeaza pe tot mapamondul intr-o natiune corecta si demna de stima, au probabil ( cu certitudine ca sunt nenumarati ) aceleasi tare sociale...
Asadar... Germania, las-o mai moale nu mai poza in campioana moralitatii ca nu este cazul, putregaiul poate ca e dosit bine sub pres si e mai mare ca in tari gen Burundi, Togo, Kiribati sau Tubuai.
SAH MAT IN CRIMEEA
Odata cu scurgerea timpului si realipirea Crimeei la Rusia, au aparut diverse dezvaluiri despre incapacitatea americana in a prevedea sau anticipa miscarea ruseasca si a trupelor sale la sol.
Mai explicit despre ce este vorba. La momentul escaladarii tensiunii din Crimeea, serviciile secrete americane, recte NSA, CIA sa dau numele cele mai des vehiculate, nu au reusit sa intercepteze comunicatiile miscarilor de trupe rusesti, astfel ca administratia Obama ce incerca diverse cai diplomatice sau alte tertipuri s-a vazut in fata faptului implinit. Trupele, ce in prima faza nu aveau insemne, erau deja in teren, facandu-si treaba, trupe ce ulterior s-a recunoscut ca ar fi insesi armata rusa.
S-a vehiculat ideea ca " evadarea " lui Edward Snowden ar fi putut prin secretele ce le detinea sa le ofere pe tava rusilor, astfel ca urmasa Armatei Rosii, a reusit in tihna sa-si duca la bun sfarsit planul de sustinere ( oricum indreptatit ) a realipirii crimeene. Intr-o declaratie in New York Times, congresmenul republican Mike Rogers conducatorul Comitetului pentru Informatii din Camera Reprezentantilor, reitera posibilitatea ca Snowden era cel ce detinea cheia miscarii in secret, rusesti. Nu doar acest congresmen a marsat pe aceasta idee, insa pana mai deunazi, anchetatorii americani nu au reusit sa demonstreze ceva concludent, din care sa reiasa ca Snowden ar fi omul din umbra, cel ce a oferit gambitul realizarii miscarii de sah-mat in pozitionarea trupelor in interiorul Crimeei. Cert este ca Washingtonul a fost si probabil mai este foarte iritat de aceasta non-realizare a serviciilor sale secrete.
Satelitii NSA au vazut miscarea la sol a trupelor, dar in interiorul granitelor ruse, chiar din luna februarie. " Desi a existat un avertisment, nu am avut informatii prin care sa putem spune cu exactitate ce urma sa se intample " a declarat un inalt oficial american, pentru Wall Street Journal. Mai explicit, agentiile de informatii au inceput sa umple administratia SUA cu o iminenta incercare rusesca de preluare a Crimeei. S-a inceput jocul diplomatic dinspre Casa Alba, in timp ce satelitii monitorizau miscarile din interior ale armatei rusesti. Dar stupoare, la momentul escaladarii crizei, armata rusa era pe pozitie, defiland prin interiorul stepei crimeene. Marsand pe diferentele de opinie substantial diferite venite pe filiera serviciilor secrete, acelasi Mike Rogers a initiat o ancheta sa vada unde s-a rupt firul aprecierilor gresite venite dinspre servicii. Suficiente voci dinspre agentiile de informatii au declarat aceluiasi Wall Street Journal, ca organigrama preluarii crimeene de la Moscova, a avut acces la tehnicile de supraveghere americane, reusind astfel sa-si modifice metodele de comunicare.
In contextul aceleiasi crize, FSB-ul ( serviciul rus de securitate, fiul KGB-ului ) a mai dat o lovitura, cel putin de imagine daca nu chiar mai mult. Pe internet a circulat o inregistrare audio-video in care turbulenta fost prim-ministru Iulia Timosenko, intr-o discutie nu tocmai in termeni ce ar trebui cel putin sa o faca sa roseasca... asta asa ca om de stat... ii spunea deputatului Nestor Sufrici din cadrul Partidului Regiunilor al ex-presedintelui Ianukovici ca ar fi dispusa " sa ia o mitraliera si sa-i traga un glont in cap acestui nemernic " nimeni altul decat Vladimir Vladimirovici Putin. Cu aceasta matrioska defila occidentul pana mai deunazi ca fiind un democrat bla-bla-bla... Mai mult exprima cu vituperanta folosirea bombei nucleare asupra milioanelor de etnici rusi, traitori in Ucraina. Cucoana nu a negat convorbirea, ci doar acuza FSB-ul de o distorsionare a convorbirii.
Curat-murdar coane... vorba lui Caragiale
Mai explicit despre ce este vorba. La momentul escaladarii tensiunii din Crimeea, serviciile secrete americane, recte NSA, CIA sa dau numele cele mai des vehiculate, nu au reusit sa intercepteze comunicatiile miscarilor de trupe rusesti, astfel ca administratia Obama ce incerca diverse cai diplomatice sau alte tertipuri s-a vazut in fata faptului implinit. Trupele, ce in prima faza nu aveau insemne, erau deja in teren, facandu-si treaba, trupe ce ulterior s-a recunoscut ca ar fi insesi armata rusa.
S-a vehiculat ideea ca " evadarea " lui Edward Snowden ar fi putut prin secretele ce le detinea sa le ofere pe tava rusilor, astfel ca urmasa Armatei Rosii, a reusit in tihna sa-si duca la bun sfarsit planul de sustinere ( oricum indreptatit ) a realipirii crimeene. Intr-o declaratie in New York Times, congresmenul republican Mike Rogers conducatorul Comitetului pentru Informatii din Camera Reprezentantilor, reitera posibilitatea ca Snowden era cel ce detinea cheia miscarii in secret, rusesti. Nu doar acest congresmen a marsat pe aceasta idee, insa pana mai deunazi, anchetatorii americani nu au reusit sa demonstreze ceva concludent, din care sa reiasa ca Snowden ar fi omul din umbra, cel ce a oferit gambitul realizarii miscarii de sah-mat in pozitionarea trupelor in interiorul Crimeei. Cert este ca Washingtonul a fost si probabil mai este foarte iritat de aceasta non-realizare a serviciilor sale secrete.
Satelitii NSA au vazut miscarea la sol a trupelor, dar in interiorul granitelor ruse, chiar din luna februarie. " Desi a existat un avertisment, nu am avut informatii prin care sa putem spune cu exactitate ce urma sa se intample " a declarat un inalt oficial american, pentru Wall Street Journal. Mai explicit, agentiile de informatii au inceput sa umple administratia SUA cu o iminenta incercare rusesca de preluare a Crimeei. S-a inceput jocul diplomatic dinspre Casa Alba, in timp ce satelitii monitorizau miscarile din interior ale armatei rusesti. Dar stupoare, la momentul escaladarii crizei, armata rusa era pe pozitie, defiland prin interiorul stepei crimeene. Marsand pe diferentele de opinie substantial diferite venite pe filiera serviciilor secrete, acelasi Mike Rogers a initiat o ancheta sa vada unde s-a rupt firul aprecierilor gresite venite dinspre servicii. Suficiente voci dinspre agentiile de informatii au declarat aceluiasi Wall Street Journal, ca organigrama preluarii crimeene de la Moscova, a avut acces la tehnicile de supraveghere americane, reusind astfel sa-si modifice metodele de comunicare.
In contextul aceleiasi crize, FSB-ul ( serviciul rus de securitate, fiul KGB-ului ) a mai dat o lovitura, cel putin de imagine daca nu chiar mai mult. Pe internet a circulat o inregistrare audio-video in care turbulenta fost prim-ministru Iulia Timosenko, intr-o discutie nu tocmai in termeni ce ar trebui cel putin sa o faca sa roseasca... asta asa ca om de stat... ii spunea deputatului Nestor Sufrici din cadrul Partidului Regiunilor al ex-presedintelui Ianukovici ca ar fi dispusa " sa ia o mitraliera si sa-i traga un glont in cap acestui nemernic " nimeni altul decat Vladimir Vladimirovici Putin. Cu aceasta matrioska defila occidentul pana mai deunazi ca fiind un democrat bla-bla-bla... Mai mult exprima cu vituperanta folosirea bombei nucleare asupra milioanelor de etnici rusi, traitori in Ucraina. Cucoana nu a negat convorbirea, ci doar acuza FSB-ul de o distorsionare a convorbirii.
Curat-murdar coane... vorba lui Caragiale
Subscribe to:
Posts (Atom)