Unul dintre cliseele cele mai largi raspandite, il reprezinta asa zisa corectitudine " legendara " a poporului si a institutiilor statului german. Nimic mai fals, mai neadevarat si mai demn de a dispretui ( din punctul meu de vedere ) decat acest popor ce s-a auto-preaslavit intotdeauna.
Sa va relatez o poveste ce va confirma ( pentru a cata oara ) minciuna corectitudini germane. Un octogenar, german bineinteles, pe al sau nume Cornelius Gurlitt, a trecut la cele vesnice de aproximativ un an. Respectiva persoana a trait intr-un anonimat total, pana la momentul cand in urma unei perchezitii, autoritatile au gasit ( si confiscat ) in locuinta sa, 1406 opere de arta, semnate printre altii de Picasso, Chagall, Matisse, Renoir etc. Mosneagul le mostenise de la tatal sau, un fost negustor de arta aflat in gratiile regimului odios nazist, ce printre nenumaratele orori se ocupase si cu furtul ( halal popor de supra-oameni ). Cum spuneam octogenarul anonim care nu platea taxe, nu avea asigurare sociala, retineti foarte bine aceste aspecte, deoarece in jurul lor demitizam falsa grandoare germana, nu avea familie, prieteni, iesea rar doar la cumparaturi. Pentru a subzista mai vindea colea sha, niscaiva tabloul dobandit prin rapt ( furt ) si cu asta traia omul bine mersi fara a plati taxe etc, ca deh doar traia in mareata tara a germanilor. Nu stiu cum se face ca statul catre care nu platea niciun pfening i-a mai si suportat o operatie pe cord, probabil in onoarea tablourilor furate de tatal si acolitii vechiului regim, cine stie...
Ulterior cazul a ajuns in presa, tabloidul Bild sau jurnalul Suddeutsche Zeitung reliefand pe larg cazuistica, ce a incaput pe mana unor avocati rapace ( ca asa e neamtul supraom ) incercand sa manevreze comoara nazista prin hatisuri, deoarece bietul decrepit lasase prin testament obiectele furtului din cardasia nazisto-paterna unui muzeu din Helvetia. Ok, problematica de fond ramane, deoarece avocatii vor sa deturneze spre diversi urmasi sursa furtului. Peste toate odiosul munchenez mai detinea si la Salzburg 238 de opere apartinand tot unor titani ai penelului.
Intentia mea nu este sa intru in chichitzele avocatesti ale cazului, ci sa demitizez constiintiozitatea teutona. Asadar un om ce parea onorabil, varstnic, de fapt era un excroc, traia din fraudarea statului, nu platea taxe, vindea bunuri dobandite prin furt, probabil si jaf sau crima, ramane ca justitia sa gaseasca ( cam greu, au trecut zeci de ani de la evenimente ) eventuale indicii.
La nivelul Germaniei si nu numai cazul a starnit subiecte ample de presa. Pentru mine, cazul reflecta ca la fel cum acest mosulica a trait in anonimat pozand probabil intr-un onorabil, el fiind totusi plin de vicii sociale, retoric ma intreb cati din cei 80 de milioane de germani ce pozeaza pe tot mapamondul intr-o natiune corecta si demna de stima, au probabil ( cu certitudine ca sunt nenumarati ) aceleasi tare sociale...
Asadar... Germania, las-o mai moale nu mai poza in campioana moralitatii ca nu este cazul, putregaiul poate ca e dosit bine sub pres si e mai mare ca in tari gen Burundi, Togo, Kiribati sau Tubuai.
No comments:
Post a Comment