9 MAI

    An de an Europa alaturi de Statele Unite, sarbatoresc Ziua Victoriei, contra Germaniei naziste, eveniment vechi de 69 de ani.
   Insa aceiasi sarbatoare, cand e sarbatorita la Moscova, are o alta amplitudine, o alta denumire, mai explicit Marele Razboi de Aparare a Patriei si pe buna dreptate a fost asa, deoarece Hitler in a sa lucrare " Mein Kampf " spunea explicit despre teritoriul Uniunii Sovietice, ca reprezinta Lebensraum sau spatiul vital, in acceptiunea sa, adica locul in care natiunea germana urma sa se extinda teritorial pentru a putea oferi un spatiu de locuit numeroasei natiuni in crestere. Astfel ca, Germania cand a luptat in vest, a dus doar un razboi de cuceriri, insa pe cel purtat in est il considera unul de decimare, deoarece urmarea decimarea maretei natiuni sovietice si popularea cu elementul german, arian.
   Am urmarit filmarea evenimentului din urma cu doua zile ce a avut loc la Moscova, si cu toate ca imperialismul occidental a fost din nou la " inaltime " stipuland ca Rusia doreste sa-si reafirme gloria si sa-si incoarde muschii prin desfasurarea de forte pe care au etalat-o in Krasnaya Ploschead ( Piata Rosie ), evenimentul cred ca pastreaza linia traditionala a casei, deoarece din epoca sovietica am convingerea ca evenimentele s-au desfasurat dupa aceiasi organigrama. Oricum, cand ai certitudinea, bine, actualmente de domeniul istoric, ca te-ai salvat din pragul extinctiei ca popor, deoarece asta era intentia nazista, e firesc ca dupa cele aproximativ 20 de milioane de vicitme ale flagelului, evenimetul sa fie marcat an de an cu fast, glorie si aduceri aminte a celor ce nu au fost la aniversara deoarece se aflau doar in Pantheonul national al celor ce murisera pentru apararea fiintei nationale.
  Nu-mi ramane nimic de facut, decat de a atentiona glorioasele tari vestice, ca daca ar fi avut parte de evenimente la fel de dramatice si cu victime la fel de numeroase, fastul ar fi fost cel putin la fel de grandios, insa e firesc ca daca nu te-a lovit urgia, sa stii sa dai cu vorbe despre o alchimie pe care doar cei ce au trecut prin evenimente o cunosc si pot sa simta. E la fel de impresionant ca oricand, sa vezi acei veterani plini de medalii, care la varsta pe care o au simt ca tara nu i-a uitat, ca sunt parte din sufletul ei.
   Pentru noi ca romani, in cele mai multe lucrari despre razboi, si vorbesc de cele actualizate, exact acei aliati pe care tot ii invocam, adulam si preamarim, nu ne recunosc calitatea cobeligeranta de rapunere a balaurului teuton, insa stim sa le tinem isonul constant, cu toate ca in concertul natiunilor ni se rezerva calitatea de stat obedient Germaniei naziste, iar trupelor ce au eliberat Ungaria cot la cot cu Armata Rosie pana in Cehia nu doar ca nu sunt mentionate dar moartea unora chiar si memoria lor e intinata, tocmai prin nerecunoasterea calitatii cobeligerante.
    Aceasta zi va ramane oricum un simbol al puterii, al coeziunii in fata armaghedonului, iar suferinta, indurarea fac din acest popor rus, un exemplu al tariei si al unicitatii in fata tavalugului, dar si un exemplu pentru cei care cred azi intr-o alianta de popoare obosite si blazate, care in neghiobia lor cred ca ar putea strivi forta ursului rusesc.


filmarea cu defilarea din 9 Mai 2014 de la Moscova,  se poate vizualiza pe youtube.