O NOUA DESCALECARE RUSEASCA

   Citisem, in urma cu ceva timp, o carte a unei importante voci din mass-media americana, Parag Khanna ( dar si in mediul acamedic ), printre altele articole in The New-York Times ori Financial Times, invitat la emisiuni ale CNN ori alte posturi de televiziune de pe mapamond. Ce mai, o voce la nivelul formarii conceptiei despre establishmentului american. In a sa lucrare " Lumea a doua ", facea o prezentare de ansamblu la nivel global despre ce ar reprezenta si cine anume se incadreaza, ca tara, in aceasta lume, mai mult luand ca reper dinamica orientativa a acestor tari fata de puterile dominante. La un moment dat, Romania reprezinta in aceasta carte, o portiune din vastul subiect abordat. Ce reiese pregnant, si nu doar vis-a-vis de a noastra tara, cat de majoritatea celor incadrate in lumea a doua, o abordare si maniera pozitiva un fel de " la vie en rose " cum au evoluat ele, cum s-au ridicat din mocirla existentei... intr-un cuvant, dincolo totusi de o anume critica, mai mult constructiva, lucrurile sunt imbucuratoare in genere, bineinteles coroborat cu acea critica adiacenta. Astfel, Romania, dupa acea " dictatura comunista " pas cu pas, greoi s-a ridicat, a construit institutii, a privatizat, creand o clasa de capitalisti etc. Ce omite acest domn Khanna, este sa prezinte aceste aspecte intr-o lumina mai exacta, altminteri degeaba strabati zeci de tari, stai o luna maxim doua colea-sa si o iei mai departe spre urmatoarea locatie, iar la final, intreg studiul este un amalgam ce prezinta vag, evaziv situatii cu mult mai complexe decat acest turneu mondial pe banii probabili ai unor " filantropi " ce au interesul de a ne prezenta o noua ordine mondiala, in randul lumii a doua.
   Revenind la Romania, nu pot sub nicio forma sa accept ca asa zisa formare a unei noi societati capitaliste, a fost asa, respectand un trend global, o chestiune normala, intr-un cadru relativ normal... insa domnul Khanna, nu s-a aplecat asupra fondului problemei ( lipsa de timp e fireasca, dar la final studiul ramane difuz, lax fara continut ) iar cititorul american, si nu numai, ar crede ca in Romania ( ori multe alte state analizate ) au facut tranzitia ori sunt in curs, destul de bine... acceptabil.
    Pe cand lucrurile nu stau deloc asa. Iar cei care in ultimul sfert de veac am fost partasii directi la aceasta tranzitie spre capitalism, putem constata ca el s-a facut in primul rand prin furt, inselaciune, minciuna acelor cupoane, directori de fabrici de stat, ce peste noapte au devenit patronii acelor fabrici, vanzarea catre diversi straini veniti lefteri si plecati milionari, ori instrainarea catre multinationale a putinelor companii ce aveau succes si profit pe piata. Nu pot intelege, cum o entitate ( stat, individ etc ) daca detine o afacere profitabila sa o vanda ( BCR, Petrom, Sidex etc )... asta se cheama ori neghiobie, ori politica antinationala, de facto subminarea economiei nationale, rezultand ca respectivul stat este antagonic cu a sa populatie.
  Facand un arc peste timp, cand societatea egalitarista s-a impus, dupa descalecarea sovietica ( ruseasca ), in Romania, dincolo de nationalizarile momentului, noua conducere chiar a construit o industrie de la zero, cu rezultate demne de lumea a doua, exporturi, o gama larga a ramurilor industriale etc.
  In contextul situatiei regionale actuale, in care clasa politica in general, inoculeaza pericolul rusesc, dincolo de faptul ca elementul patriotic a disparut cu desavarsire, o problema ce deriva din acel sentiment ar fi... pentru ce sa lupte palmasul tarii, pamanturile le-am vandut si le vindem in continuare, industria la fel, asa ca la urma urmei, soldatul pauper in eventualitatea conflictului, asa in naivitatea lui crasa, ar gandi ca Moromete : interesele cui le apar eu ? pamant nu am, actiuni ioc... asa ca, sa lupte cel care interese, patriotismul a devenit o vorba goala, iar in scoli am presupunerea ca a fost demult aruncat la cosul de gunoi al istoriei.
   Stau si cuget... probabilitate fiind ultra-infima ( daca permiteti termenul ) , la o noua descalecare ruseasca, nu ar fi ei cei care ar putea oferi elementului national posibilitatea unei noi asanari economice ( ideologia e perimata oarecum ), pe baze mult mai aproape de realitate, nu prin acel jaf, pe care chiar si anumite televiziuni au inceput sa-l denunte tot mai consecvent ca Romania a avut parte dupa '90.
  Inteleg, ca aceasta abordare, starneste o sensibilitate in randul populatiei, deoarece in subconstientul national, pericolul rusesc a fost atat de bine inoculat, incat probabil doar niste formatori de opinie cunoscatori ai istoriei, ar reusi sa desfaca acest mit, al tavalugului rus, si sa ofere un cadru pragmatic asupra relatiilor contemporane cu acest colos numit Rusia.


discutia s-ar putea prelungi, in multiple abordari, contexte etc...