O tempora ! exclama Cicero demult de tot... asa vor spune rand pe rand si fostele mari imperii ce au trecut in amurgul vietii iar ce a mai ramas din ele se stinge incet, incet ca inexorabilul timp.
Lusitania sau ce era odata falnicul Imperiu Portughez, actualmente un pitic insignifiant pe harta Uniunii Europene, a ajuns la mana si mila unei foste colonii. De necrezut ati putea spune, insa chiar asa stau lucrurile, efectiv ministri, parlamentari sau delegatii fac usi pe la resedinta lui Jose Eduardo Dos Santos presedintele din 1979 ( un fel de Gadafi ) al Angolei. Foaia istoriei se invarte si uite ca ne-am trezit ca un fost mare exploatator si comerciant de sclavi, recte Imperiul Portughez ce s-a perpetuat pana in '74, o mana de banditi de altfel ca majoritatea occidentalilor plecati pe mari la jefuit sub obladuirea papilor, face sluj ca fosta colonie sa vina sa-si investeasca milardele obtinute din petrol si diamante ca sa salveze din ruinele istoriei micutul stat de la Atlantic, poate putin mai mare ca Republica Moldova. S-a ajuns pana la a fi urecheata fosta metropola ca ar investiga unele afaceri necurate angoleze in Portugalia, Ministrul de Externe portughez cerandu-si " scuze diplomatice " insa reactia Luandei prin vocea presedintelui Dos Santos a fost dura, ca de la stapan la argat " o agresiune intolerabila a Portugaliei care nu mai trebuie sa dea lectii fostelor colonii " prin aceasta renuntand si la " parteneriatul strategic ". Presa portugheza cam tace malc, si nu doar pentru ca anumite cotidiene sau grupuri media au inceput sa fie achizitionate de aceeasi angolezi, insa suficenti sa nu spun nenumarati politicieni portughezi din ultimi 30 de ani au avut conexiuni de diverse tipuri cu noua " putere " aici incluzandu-l si pe J. M. Barosso presedintele Comisiei Europene, un apropiat al lui Dos Santos, de altfel participand la casatoria uneia din fiicele sale.
Despre Angola, o tara ce pana in 2002 a fost sfasiata de un lung razboi civil provenit din era coloniala si prelungit dupa, se spune ca in afara ca are un presedinte autocrat ce impreuna cu o camarila gestioneaza bogatiile unei tari unde 70 de procente din populatia de 19 milioane de locuitori traiesc cu cel mult 2 $ pe zi, ar fi una din cele mai corupte din lume. Insa Europa ( fosta imperialista actualmente botezata ca U.E. ) a inchis ochii la toate acestea si intr-un spirit pur de fost imperiu doar, doar isi salveaza micile coji de nuca ce plutesc in oceanul planetar al crizei, accepta investitiile unei caste privilegiate corupte precum spunea si un eurodeputat socialist " austeritatea si programele de privatizare cerute Lisabonei de Europa au avut drept efect agravarea dependentei Portugaliei de Angola. Nu numai ca Europa nu zice nimic, ci chiar impinge si mai mult in aceasta directie ".
Punand in balanta cele expuse poate am creat o anume nedumerire. Daca totusi privim cu simt analitic, aparte ca fosta colonie este cum este, insa, cand vezi slugarnicia la care se preteaza o tara care-si canta odata ode prin Lusiadele lui Camoes, actualmente ca un sobolan da tarcoale sacului cu graunte sperand sa nu piara prea repede din instectarul cu praduitoare ce ni l-a harazit istoria. Aviz urmatoarelor foste imperii, Spania probabil va deveni un bibelou de portelan in vitrina guvernului de la Beijing, Britannia va fi o minge de plastic jucata pe o masa de ping-pong intre New Delhi si acelasi Beijing iar Franta deja e devorata din interior de mamelucii nord-africani ce cot la cot cu Africa saheliana se infrupta ca dintr-un ton urias.
Iar pentru a certifica cele spuse, un fost prim-ministru angolez, Marcolino Moco actualmente un opozant si contestatar al lui Dos Santos se exprima retoric despre democrata Europa " pentru a-si proteja interesele sale economice in Angola, Europa inchide ochii la toate aceste malversatii "
Si cand ma gandesc cate lectii despre cum e democratia si cum trebuie ea implementata ne flutura pe sub nas Bruxelles-ul, tinandu-ne ani de zile in sah, ca nu respectam regulile jocului... care uite, se vede chiar si de pe luna ca reprezinta un foc de paie in ochii unor naivi ( ca noi ) cand defapt Europa joaca acelasi joc ( imperialist ) din totdeauna dar de fiecare data schimba doar cartile ( mai sclipitoarea ) caci regulile raman aceleasi.
Asta oricum nu o va salva din fata valului ce matura orice deseuri ( imperii ) ale istoriei.
No comments:
Post a Comment